1 aprilie - "PORTRETE ÎN DO(R) FARA SATIU..."
Cei care au mijlocit acest miracol sunt niste oameni de minune ai Teatrului Radiofonic:
Domnul Vasile Manta... Am crescut cu spectacolele dumnealui în ureche- ma uit cu duiosie la zâmbetul blând si-mi spunca ilustreaza ideea ca omul, cu cât e mai mare, cu atât e mai modest... Îi multumesc în gând de invitatia la Ramada-Majestic, de lunea trecuta, când si-a lansat spectacolul " Cain si Abel"...
DOAMNA Renata Rusu... Daca vedeti pe cineva cu ochii de smarald si care face fotografii la granita cu arta, dumneaei e... Voce molcoma, blajina, fiinta ludica de care indienilor chiar le-ar fi frica sa nu le fure sufletul cu aparatul foto...
Doamna Silvia Cusursuz... Am simtit ca ne vom întelege din prima- ca doar am absolvit împreuna Literele...Eleganta, discreta, rafinata... Cu verbul taios, direct, totusi, caci cine iubeste CUVÂNTUL stie ca el poate cântari greutatea sufletului si a mintii într-un metal pretios... Cred ca în argint...
DOMNUL Attila Vizauer... Redactorul Șef al Teatrului Radiofonic... A tinut, de-adevaratelea, work-shop-ul, ca orice trainer: cu dinamism, cu ironie, cu chef de joaca- nu-s astea atributele teatrului? I-am ascultat toate spectacolele, m-am bucurat când au fost premiate, îi pretuiesc relatia pe care o are cu actorii, carisma...Îi face pe pustii mei sa intre în situatie fara ca ei sa simta...Afla de " Apolodor"- sunt câteva capete de pinguini, de maimute, camila etc. si-mi propune sa înregistram spectacolul, pe loc, fara probe...
DOAMNA Manuella Popescu - care ne-a vazut, ne stie de anul trecut, din " George Constantin", de când am facut coupe-ul dupa Sebastian, " O creanga de liliac alb în ianuarie"... Daca papadia ar avea ochi, ar fi ca ai doamnei: albastri, calzi, neastâmparati...E cu tolba doldora de povesti, e în miezul lucrurilor/ proiectelor, iubeste folk-ul...
Doamna Elena Stefan- e inspector scolar, dar pentru mine e mult mai mult: cred ca suntem prietene cu adevarat, caci,alaturi de Doamna Diana Melnic, organizeaza festivalul" George Constantin" de la începuturi...Si atâtea altele...Nu se numeste prietenie legatura asta de vreo cincisprezece ani, de când nu cred ca " a sarit" vreun spectacol de-al " Dorului fara satiu", cu mult mai mult decât peste 90% dintre oamenii scolii?..
Domnul Eduard Puschin...Directorul liceului de un an... Ceea ce nu stie dumnealui este ca pe camera supravegheata dedomnul Costache, bodyguard-ul, l-am vazut anul trecut, cu rindeaua, facându-ne, noua, la propriu scena... E profesor de matematica, nu de umanioare... Ne-a ajutat într-un an si jumatate cu proiecte de sponsorizare de la Primarie pentru deplasarile la Mostar, la Sorrento, la La Roche-sur-Yon...Datorita acelei imagini, anul trecut am avut trei trupe- si de primara-, în pofida unei fracturi de coloana...
Pe 1 aprilie, pe un vânt zburdalnic de iarna-primavara, plecata dintr-o repetitie, a venit printre noi doamna Rodica Mandache...
Ce era sa-i fi spus? Ca i-am vazut aproape toate spectacolele din Bucuresti? Ca-mi aduc aminte de o minune de la Odeon, cu Razvan Mazilu la începuturi, " Vorbeste-mi ca ploaia si lasa-ma sa te ascult"...dupa T. Williams, din opera caruia ne-a recitat acum " Actorii"... Ca în spectacolul lui Radu Afrim, " Joi- mega-joy", mi s-a parut ca asupra lui Adel, rolul dumneaei si asupra lui Istvan, rolul domnului Constantin Cojocaru s-a pogorât îngerul excelentei în teatru... Ca si eu îl iubesc pe Sebastian si ca mi s-a parut din cum a jucat-o pe Lenny Caler, ca îl iubim la fel... Ca m-a înduiosat/ bucurat/ regalat monografia despre Stefan Mihailescu-Braila, descoperindu-i doamnei, cu uimire, un dar literar autentic...Ca se uita cu un zâmbet de soare si cu sufletul la vedere la copiii trupelor mele...Ca valorile despre care le-a vorbit mi se par si mie vitale- sa faci bine daca poti si, daca nu, macar sa nu faci rau, sa nu vorbesti de rau, sa asculti/ sa taci, sa citesti, sa te bucuri de frumusetea lumii...
Ma uitam la copii, la transfigurarea lor...Eram toti portrete scaldate în lumina adevarului, a autenticului, a emotiei...
Aveam în fata ochilor încalcata legea astronomiei formulata de profesorul Miroiu din " Steaua fara nume " a lui Sebastian: uneori, câte o stea se abate din drumul ei, pentru a intra pentru totdeauna, pe orbita sufletului nostru...
Pe 1 aprilie, a fost Doamna Rodica Mandache, în fata careia sufletele noastre au stat si înca vor mai fi stând în reverenta...
Prof. Dora Lazar
