
Elisabeta Munteanu, teatrolog: ”Un «memento» în calea uitării”
O clipă, îngerul a coborât pentru mine, tulburându-mă profund, dar și pentru iubitorul teatrului în unde, deoarece am avut privilegiul să ascultăm o suită de mari piese: Viața e vis, Doctor fără voie, Visul unei nopți de vară, În grădinile Murciei, Furtună pe strada principală, Mantaua și o piesă de început a teatrului românesc, O repetiție moldovenească sau Noi și iar noi, precum și un scenariu radiofonic, Jocul cu fantasme de Cristian Munteanu. Ce repertoriu, ce spectacole și ce artiști uriași: Fory Etterle, George Constantin, Mircea Albulescu, Ștefan Iordache, Adrian Pintea, Florian Pittiș, Emil Hossu, Tamara Buciuceanu-Botez, Irina Petrescu, Lucia Mureșan. O, Doamne, și câți alții! Ce voci inconfundabile, ce trăiri și nuanțări dumnezeiești! Emoții copleșitoare… Să simți vibrând fiecare coardă a sensibilității lor, să-i auzi alături, ca și cum nu ar fi plecat nicicând. Și ce bucurie mai mare decât să-i poți vedea pe scenă și asculta la radio pe Victor Rebengiuc și Mariana Mihuț, Ion Caramitru, Virgil Ogășanu, Alexandru Repan, Valeria Seciu, Rodica Mandache, Irina Mazanitis, Virgina Mirea, Mirela Gorea - seniorii de astăzi, protagoniștii acestor înregistrări. Spectacole magistrale datorate acestor minunați actori, alături de o echipă de elită: regizori tehnici, regizori muzicali, redactori și producători. Și un regizor artistic, poate pe măsură, Cristian Munteanu…
Cine a fost Cristian Munteanu? Dintre toate aprecierile, cel mai mult m-a impresionat sintagma "efectul de aur" al radioului. Cine a fost și cine este pentru mine Cristian Munteanu? Un suflet - firește, de aur ‒ delicat, sensibil, interiorizat, dar și exuberant, de o mare probitate profesională, dăruindu-se până la uitarea de sine lecturii, scrisului, muncii artistice. Am traversat împreună jumătate de veac, mi-a înflorit și însorit viața, dăruindu-mi diadema unei regale iubiri. Când eram tineri și entuziaști, căutam cu fervoare Pasărea albastră a împlinirii. Cred că de multe ori am văzut-o și, uneori, am mângâiat-o. Cred că și acum, o săptămână întreagă, și-a rotit penele albastre în strălucirea spectacolelor transmise în unde radiofonice. Și mai cred că dorința imperativă a lui s-a împlinit:
Vreau să exist… dincolo de zilele mele
Și în fiecare din ele…
Mulțumesc tuturor creatorilor acestor minunate spectacole. Întreaga mea gratitudine selecționerilor FNT-ului, distinșilor profesori Ludmila Patlanjoglu, Maria Zărnescu, Călin Ciobotari; redactorului-șef al Teatrului Național Radiofonic, Attila Vizauer, și Domnicăi Țundrea, redactor și realizator.
O săptămână de vis, un omagiu și un memento în calea uitării.
Prof. univ. dr. Elisabeta MUNTEANU
teatrolog
Material preluat de pe site-ul Festivalului Național de Teatru http://www.fnt.ro/