În semn de omagiu adus actorului Constantin Dinulescu, care, la 19 martie, aniversează 87 de ani de viaţă şi peste şase decenii de carieră, Teatrul Naţional Radiofonic vă propune să reascultaţi, patru spectacole de referinţă din cariera radiofonică a domniei sale: Echipa de zgomote de Fănuş Neagu, O poveste cu… va fi odată de Robert Shekley, Spectacolul nu va avea loc de Alfredo Balducci şi La vulpea roşie musical de Puşa Roth, muzica originală: Gabriel Bassarabescu.

Născut la 19 martie 1933, la Alexandria, Constantin Dinulescu a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică Ion Luca Caragiale din Bucureşti, în anul 1955, la clasa profesorului Alexandru Finţi. Actor de teatru, film, televiziune şi Radio, pedagog de arta actorului- sunt pilonii unei cariere artistice excepţionale, impresionante prin calitatea actului artistic şi prin longevitate. Creator al unor roluri memorabile pe scena Naţionalului ieşean, a Naţionalului bucurestean şi la Teatrul Evreiesc de Stat, interpret al unor partituri de excepţie în cinematografia românească, făcând un arc peste timp, de la pelicula lui Manole Marcus Actorul şi sălbaticii, din 1975, la multpremiatul Ana, mon amour, în regia lui Călin Peter Netzer, din 2016. A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”, a obținut Premiul Consiliului de Artă și Cultură pentru rolul Iacoppo în Săptămâna patimilor (1971), Premiul Uniunii Cineaștilor din România (UCIN) pentru rolul Heidrik din filmul A unsprezecea poruncă (1991). De asemenea, a fost numit Cetățean de onoare al orașului Alexandria. Președintele României Ion Iliescu i-a conferit actorului Constantin Dinulescu, la 13 mai 2004 , Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, Categoria D - "Arta Spectacolului", „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”.

Constantin Dinulescu are şi o importantă carieră radiofonică, timbrul său inconfundabil, rafinamentul rostirii, inteligenţa şi sensibilitatea interpretării au făcut din domnia sa actorul preferat al multor generaţii de regizori, de la înregistrări semnate Paul Stratilat, Constantin Moruzan, Cristian Munteanu, Titel Constantinescu ori Leonard Popovici până la creaţii recente, dacă ar fi să amintim doar interpretările de excepţie ale rolurilor Sir Thomas Erpingham din Henric al V-lea de William Shakespeare, montare distinsă cu Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol de teatru radiofonic în anul 2015, regia artistică: Attila Vizauer sau Firs din Livada de visini de A. P. Cehov, în varianta radiofonică semnată Gavriil Pinte.