,, Sufletul actorului este o piaţă pustie în care totul e rânduit frumos pentru a primi prieteni, oameni, conştiinţe neştirbite, alte suflete… Sufletul actorului este aproape de copilăria noastră a tuturor, pentru că n-a părăsit bucuria jocului, punctul de fugă al propriului nostru suflet. Sufletul actorului este vârsta noastră cea mai curată, cea uitată zi de zi mai mult” scria Adrian Pintea în volumul "Pământul americanului", un fel de jurnal cu pagini cu si despre teatru.

La 9 octombrie, Adrian Pintea ar fi împlinit 65 de ani. În semn de omagiu adus memoriei sale, Teatrul Naţional Radiofonic vă invită să îl reascultaţi, în perioada 7-10 octombrie, în patru spectacole din creația sa radiofonică: Alkestis de Dan Botta, în regia artistică a regretatului Cristian Munteanu, Tango de Slavomir Mrozek, Şcoala nevestelor de Moliere spectacole realizate de Dan Puican și în varianta radiofonică a celebrului roman Vă place Brahms ? de Françoise Sagan, montare în care o are drept parteneră pe Mariana Mihuţ, dramatizarea si adaptarea radiofonică: Leonard Popovici. Montările se vor difuza la Radio România Actualităţi, de la ora 23.05

Actor cu o picătură de geniu, scriitor, pedagog, Adrian Pintea s-a născut la 9 octombrie 1954 la Beiuș si a părăsit această lume, într-un început de vară, 53 de ani mai târziu. În anii de liceu, petrecuți la Oradea, se îndrăgostește de literatură- scrie versuri și pagini de proză- și de teatru, făcând parte din trupa de teatru a liceului, iar la 19 ani era deja pe scena teatrului din poeticul oraș al turnurilor cu ceas, în rolul lui Octav Jinga din spectacolul Cititorul de contor (1973) de Paul Everac, în regia Nicoletei Toia. În 1978, Adrian Pintea termină cursurile Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București iar, 25 de ani mai târziu, va deveni licențiat în regie -film, la clasa profesoarei Elisabeta Bostan.

Roluri importante i s-au atribuit studentului Adrian Pintea încă din primii ani de facultate: a fost George din Oameni și șoareci de John Steinbeck, Astrov din Unchiul Vanea de A.P. Cehov dar și Vlaicu Vodă din piesa omonimă a lui Alexandru Davila și Avram Iancu, în regia lui Alexandru Dabija. Cel din urmă an de facultate va însemna întâlnirea cu două partituri de forță: Adrian Pintea va fi Romeo din Romeo și Julieta de Shakespeare, alături de Mariana Buruiană spectacol în regia Cătălinei Buzoianu și Treplev din Pescărușul de Cehov, de astă dată pe scena Teatrului Bulandra, în direcția de scenă a maestrului Liviu Ciulei. Au urmat alte, zeci de roluri pe această scenă dar și la Teatrul Nottara, Teatrul Național din București și la Teatrul Ion Creangă, spectacole semnate de Sanda Manu, Ion Cojar, Horea Popescu sau Mircea Cornișteanu. Sfârșitul anilor 1990 îi va aduce actorului unul dintre rolurile cele mai importante ale carierei sale, cel al lui Hamlet, la Teatrul Național din Craiova, în regia lui Tompa Gábor.

Adrian Pintea va interpreta rolul prințului Danemarcei și la Teatrul Națonal Radiofonic, montare pe care o va semna și în calitate de regizor artistic. De altfel, actorul se va îndrăgosti iremedial de teatrul radiofonic, unde va interpreta roluri de mare forță. Va fi prințul Mîșkin din Idiotul, în regia lui Cristian Munteanu, va juca în shakesperienele Visul unei nopţi de vară (1987) și Troilus şi Cressida (1991), alături de Mariana Buruiană și George Constantin, în Iphigenia (1989) de Mircea Eliade, o adaptare radiofonică semnată de Marina Spalas, va fi Marco din Neranţula dar și Dănuț din Medelenii, plini de poezie ai lui Ionel Teodoreanu. Roluri de neuitat, pe care memoria benzii de magnetofon le păstrează si le oferă publicului spre neuitarea unui mare actor.