Interviu Ovidiu Miculescu: Radio Romania, un partener pentru comunitatea de CSR
Responsabilitatea sociala.ro
Actualul
Presedinte-Director General al radioului public argumenteaza de ce
SRR este un excelent partener pentru comunitatea de CSR, vorbind
despre performantele obtinute pana acum si despre schimbarile pe care
le-a adus in functionarea institutiei.
Ovidiu
Miculescu
Presedinte-Director
General - Radio Romania
I: Ati preluat conducerea SRR in anul 2012. Cum au evoluat lucrurile de atunci? Au avut loc schimbari?
Au
fost multe schimbari.
Daca o luam in ordine, au fost in
primul rand schimbari
in domeniul organizational.
SRR-ul avea un document foarte vechi - ceea ce se cheama intr-o
institutie publica “Regulamentul de Organizare si Functionare”,
care vine in pandant cu organigrama.
Regulamentul si organigrama sunt documentele care explica fluxurile
si sistemul de organizare si functionare. Deci, practic, s-a schimbat
organigrama - a devenit mai elastica, mai aplicata pe anul 2013.
Apoi, s-au schimbat fluxurile, care, de multe ori, nu erau in
ton cu cele caracteristice industriei radio, care, la fel ca
televiziunea, este o industrie, nu un hobby.
De ce s-a facut
lucrul acesta la nivelul consiliului de administratie? Pentru ca
Radio Romania trebuia sa accelereze ritmul. Erau lucruri care erau
neschimbate de aproape zeci de ani, era un serviciu public care avea
rugina in anumite zone. Fiind singur in piata pana la aparitia
posturilor private, Radio Romania nu a inteles asa cum trebuie
competitia, eficienta si un sistem de munca si de performanta in
spiritul industriei. Iar atata timp cat sistemul organizational are
defectiuni, ele se vor reflecta si in produsul editorial. De aceea,
din punct de vedere al structurii organizatorice, adaptarea la
prezent a fost unul dintre obiectivele mele inca de cand am venit
aici.
O
alta schimbare a fost o interventie
destul de serioasa pe ceea ce
inseamna program.
Radio Romania opereaza 15 posturi: 14 in Romania si unul la Chisinau.
Era foarte important ca aceasta institutie sa inceapa sa se ocupe de
cercetarea pietei, pentru ca trebuia sa ne cunoastem ascultatorii, sa
stim ce vor de la noi, sa stim daca sunt satisfacuti de ceea ce
primesc, pentru ca, in definitiv, ei ne finanteaza. Lucrul acesta se
facea inainte intr-un mod empiric.
Asadar, am inceput
cercetarea atat pe partea de muzica, cat si de stiri, de program. In
functie de rezultate, am reasezat linia de program, modalitatile de a
face program, dar si muzica, o chestiune extrem de importanta. Sigur,
totul pe principiile misiunii publice, pentru ca Radio Romania, prin
lege, are definita aceasta misiune publica pe care o respecta:
informare, cultura si educatie si entertainment. Ea este cam aceeasi
in toata lumea. Au rezultat astfel schimbari importante de program:
programul s-a accelerat, a devenit mult mai viu, mult mai aplicat pe
nevoile oamenilor.
I: Aceste schimbari si performantele obtinute se datoreaza intr-o oarecare masura si oferirii de divertisment. Nu intra asta in conflict cu misiunea publica a radioului?
Deloc.
Divertismentul inseamna muzica, inseamna teatru, care inseamna, de
fapt, educatie si cultura. Deci in zona asta suntem. Nu
vorbim de divertismentul acela tabloidizat, cu glume proaste,
grobian.
Deci nu intra in conflict. Si stiti de ce? In primul
rand, pentru ca ne-o impune legea. Radioul este subordonat
Parlamentului, in fata caruia an de an Consiliul de Administratie isi
pune capul pe masa. Si fiti siguri, respectarea misiunii publice este
foarte bine monitorizata.
Mai mult, eu sunt convins ca
misiunea publica ofera un spatiu mult mai larg de manevra decat cel
pe care il au posturile private. Aceasta pentru ca sunt enorm de
multe lucruri importante despre care se poate vorbi. Si noi vorbim,
sigur, avand acest avantaj al finantarii.
Dar vreau sa va
spun ca daca publicul nu ne asculta, s-ar putea ca intr-o zi sa nici
nu mai plateasca. Sa nu uitam ca radioul este o industrie.
Functioneaza la fel in toata lumea. Audienta, publicul este acelasi.
Toti muscam din acelasi public, si, practic, publicul opteaza.
Trebuie doar sa-l facem sa opteze pentru noi. Si nu este simplu.
I: Ce ne puteti spune mai concret despre cum a evoluat continutul pe care il oferiti, in special cel care tine de misiunea publica a SRR?
Pe
de o parte, am pastrat traditia radioului de a oferi un continut
specializat, insa am incercat sa spunem ce avem de spus pe limba
oamenilor. Pe de alta parte, am inceput sa cercetam permanent piata
si astfel am inteles mai bine care este agenda de interes a
publicului. Si aici sa stiti ca sunt foarte multe surprize.
Sunt foarte importante temele care tin de sanatate,
care tin de economie si care ne afecteaza la nivel individual,
cat si cele legate de informatiile utilitare, politice sau
administrative.
Toate
trebuie spuse bine, echilibrat, echidistant si comprimat, pentru ca
vremea vorbelor lungi a trecut. Apoi, trebuie dublate in online,
pentru ca trebuie mereu sa ne asiguram ca generatiile tinere vin
cu noi, caci pericolul unor audiente foarte imbatranite e major.
Cei tineri sunt foarte dedicati online-ului, deci noi trebuie sa
intram si pe acest canal, care sa fie in concordanta cu ceea ce se
intampla in on-air.
Revenind, fara sa riscam un derapaj spre
zona comerciala, am constatat ca audienta creste, iar asta ne spune
ca suntem pe directia buna.
I: Deci scuza celorlalte radiouri care spun ca dau publicului continut comercial, pentru ca asta cere, nu se confirma?
Eu
nu cred in aceasta scuza. Problema este a celui care ofera. Daca
oferi calitate si, in primul rand, daca ii oferi ceea ce el are
nevoie, dar impachetat intr-un mod inteligent, atractiv, prietenos,
apropiat, intr-un cuvant, viu, publicul va veni catre tine. Dar nu-l
poti obliga. Are telecomanda sau butonul de alegere a frecventei.
Daca ii dai ce trebuie si daca este interesant, util, atractiv,
echilibrat, el te va alege.
Iar faptul ca mergem intr-o
directie buna s-a reflectat in cresterea
de audienta.
Pentru ca, in momentul acesta, Radio Romania are o audienta de peste
5
milioane de ascultatori in fiecare zi
(vezi audientele
radio),
ceea ce cred ca este o cifra importanta pentru peisajul media
romanesc. Sunt televiziuni care nu fac aceasta audienta.
La
cota de piata conducem detasat,
atat pe national si urban, cat si pe Bucuresti. In termeni de reach,
suntem pe locul 2 si aici vorbesc doar de Radio Romania Actualitati.
Caci, daca le agregam, nu exista competitie, nu ne sta nimeni in
fata.
Sigur ca toate astea nu ar fi posibile fara o
stabilitate
financiara.
Asta e un lucru destul de important. Practic, eu am preluat acest
mandat pe un minus financiar, iar anul
2013 il incheiem pe un plus consistent,
vorbesc de cateva milioane plus. Nu vreau sa fac comparatii cu
televiziunea, de exemplu, dar as face comparatia, cu modestia
necesara, cu alte servicii publice sau institutii publice. Nu sunt
foarte multe institutii publice in Romania care genereaza plusuri pe
toate capitolele.
Apoi,
trebuie sa precizam ca Radio Romania este membru EBU (European
Brodcasting Union) si, de anul trecut, suntem afiliati la ABU
(Asia-Pacific Brodcasting Unit), cea mai mare organizatie de media
din lume, organizatie cu peste 250 de canale media si cu audienta de
aproape 4 miliarde de oameni. A urca concerte ale Orchestrei
Nationale Radio pe platforma ABU, care se pare ca niciodata nu este
accesata sub 25%, inseamna ca despre Romania aud aproape un miliard
de oameni. Anul trecut, pe platforma ABU, Romania a fost pe locul 4,
inaintea Radio France. Am urcat 157 de concerte in reteaua
europeana.
In Europa, mediile publice traverseaza un moment
greu, atat financiar, cat si din punct de vedere al audientei. Sa
stiti ca Radio Romania este oarecum o exceptie, pentru ca functionam.
Chiar functionam si, cum v-am spus, la aproape toate capitolele
suntem pe plus, ceea ce, intr-un mediu economic complicat, e greu.
Vedem ca si mediile private au probleme. Nu-i simplu. Am reusit sa
gestionam lucrurile eficient si exclusiv in beneficiul celor care ne
platesc.
I: Principalele beneficii pe care trebuie sa le aduca un radio public sunt informarea si educarea. Ce ne puteti spune despre asta?
Pe
partea de informatie, Radio Romania genereaza o informatie
completa, serioasa, echidistanta, echilibrata, iar rezultatul acestui
efort pe care noi il facem zi de zi este, ceea ce se cheama,
credibilitate. Pentru ca Radio Romania este un radio credibil.
Nu ne tabloidizam, nu cadem in facil, in spectaculos cu orice pret.
Suntem extrem de seriosi, iar aceasta parte de informare este extrem
de importanta. Exista in Romania aceasta expresie la care noi tinem
foarte mult: “am auzit la Radio Romania” - asta inseamna ca daca
aud la noi, lucrurile chiar asa sunt.
Apoi, partea
educativa este legata foarte tare de partea culturala. In
politica de program, exista niste valori pe care noi le respectam.
Vazand ca nimeni nu face lucrul acesta, consideram ca este important
nu doar pentru ca scrie in lege, ci pentru ca este intr-adevar
important. Avem grija de limba romana, avem grija de valori, de
traditii, de istorie, de valori nationale, europene. Sunt
chestiuni extrem de importante, despre care nimeni nu vorbeste.
Cele
doua componente se reflecta in continut intr-un procent mare. Sa va
dau un exemplu: doar pe Radio Romania Actualitati, procentul de
cultura si educatie este undeva peste 14%. Asta pe langa faptul
ca suntem printre putinele radiouri din Europa si oricum singurul din
zona noastra care opereaza doua canale, Radio Romania Cultural si
Radio Romania Muzical, dedicate exclusiv culturii si, implicit,
educatiei. Dar inclusiv in programele informative si in programul
RRA-ului, cat si in programele regionalelor, procentul continutului
educativ reprezinta o parte importanta.
Ca sa intelegeti
corect importanta a ceea ce v-am spus, trebuie amintit ca, pe de o
parte nu o face nimeni altcineva, iar pe de alta parte radioul public
este o institutie strategica, deoarece este cel mai percutant in
populatie, patrunde pana in cele mai izolate comunitati. Oriunde,
radioul merge. Sunt oameni care au radiouri care functioneaza pe
baterii, deci nu sunt neaparat legati de o sursa de energie.
Si, mergand si mai departe, radioul are un mare avantaj fata
de celelalte medii electronice: este singura medie pe care o poti
consuma facand si altceva: poti sa conduci, poti sa alergi, poti sa
gatesti, poti sa lucrezi si in acelasi timp poti asculta si poti
consuma continutul, mult mai bine decat la TV, spre exemplu.
I: Pe langa schimbarile administrative si de continut, care v-au ajutat sa aveti performanta, au mai fost si alte schimbari?
Da.
A treia directie importanta de schimbare a pornit de la
constientizarea si inceperea operarii pe cele 3 paliere: on-air,
online si off-air.
Cand spun off-air ma refer la
partea de programe pe care le facem in afara undelor, proiecte
destinate diverselor categorii sociale, comunitatilor. Daca in
on-air crestem in audienta, iar in online s-a inceput sa se lucreze
mai serios, pe partea de off-air sau evenimente, au aparut lucruri
noi, interesante.
Si va dau cateva exemple:
-
“Ora de educatie muzicala”, “Ora de educatie teatrala”, in care tineri sau copii vin la radio si invata despre instrumente, despe teatru si, in particular, despre teatru radiofonic - un element de traditie majora si unul din brandurile Radio Romania.
-
Salile de concerte sunt pline, targul Gaudeamus ati vazut probabil ce impact puternic are - a intrat in primele 10 targuri de carte din Europa, fiind singurul targ de carte din Europa si cred ca si din afara Europei organizat, finantat si sustinut de o medie.
-
Pornind de la povestea care spune ca Liszt, cand mergea in turnee, circula cu pianul, pentru ca existau foarte putine piane, am initiat un proiect care se cheama “Pianul calator”. In cadrul lui, un pianist de exceptie, Horia Mihail, face un turneu prin orase mai mici din Romania, orase in care nu se intampla aproape nimic, in plan cultural. El merge, canta, umple salile, iar, in ultimul orasel din turneu, pianul ramane pentru 2 sau 3 ani, cu o singura conditie: ca permanent, in jurul lui, sa se intample ceva. Si vreau sa va spun ca au loc numeroase evenimente.
-
Un alt proiect este “5 minute de muzica clasica”. Acesta, pe scurt, este un CD cu o voce foarte buna, care spune o poveste atragatoare despre o piesa cunoscuta de muzica clasica, intr-un minut, dupa care in urmatoarele 4 minute piesa este cantata.
-
Proiectul a inceput ca “5 minute de muzica clasica in scoli”. Daca in 2012 ne-am chinuit sa lamurim 6 licee sa implementeze acest proiect, in 2013 am avut semnate parteneriate cu 36 de inspectorate scolare. Si nu mai putem numi proiectul “5 minute de muzica clasica in scoli”, pentru ca au aparut foarte multi doritori, de la retele de supermarketuri, la spatii publice, la mall-uri si primarii pentru pietele publice, care si-au dorit acest produs al nostru. A avut un impact extraordinar.
-
Mai exista un proiect, “Vioara lui Enescu la sate”: Gabriel Croitoru, cu vioara lui Enescu, merge in comunele din Romania, intr-un turneu in fiecare an. El canta si se aduna oameni din sate, cu copii, cu bunici, si stau o ora, o ora si jumatate, hipnotizati. Sunt oameni simpli care vin si consuma un act cultural absolut exceptional. Ceea ce ne arata ca nu suntem o natiune de manelisti!
Chiar
si in cazul unui continut pe care l-am putea considera “elitist”,
ca acesta, important este sa le oferi oamenilor ceva digerabil si
atunci ei vor consuma, chiar daca nu au pregatirea necesara.
Deci
sunt actiuni pe care nu le regasim in on-air, insa, deoarece credem
in aceasta misiune culturala si sociala, reusim sa aducem un
beneficiu important pentru comunitatile unde nimeni nu face nimic.
Asadar, o sustinem si o dezvoltam, mai ales pe fondul
disparitiei din televiziune a canalului cultural al Televiziunii
Romane si pe fondul unui buget mult prea mic pe care il are
Ministerul Culturii. Cu atat mai mult, era important ca Radio Romania
sa se transforme dintr-un observator al fenomenului cultural intr-un
jucator cultural.
In anumite proiecte, nu suntem singuri,
avem alaturi si parteneri. Avem foarte multe parteneriate cu
universitati, cu teatre, cu muzee, cu filarmonici, cu alte institutii
de cultura, pentru ca promovam multe din actiunile pe care acestea le
fac.
I: V-ati dori sa aveti parteneriate si cu alte organizatii, spre exemplu cu mari companii, care la randul lor desfasoara actiuni de implicare in comunitate?
Sigur
ca da. Putem intra in parteneriate cu astfel de organizatii. Aici
cred ca principala conditie ar trebui sa fie un obiectiv foarte
clar, palpabil, si care sa fie in concordanta cu misiunea
noastra publica. Categoric, sunt foarte multe lucruri de facut.
Insa ceea ce multe companii inca nu realizeaza este ca raman
de multe ori la stadiul declarativ. Genereaza o asa-zisa campanie de
informare, care este difuzata pe medii, si se considera obiectiv
atins. Mi-ar placea foarte mult sa gasim un tip de parteneriat in
care sa mergem in comunitati. Sigur, sa promovam acest lucru cu forta
noastra de promovare, dar finalitatea sa fie concreta: adica oamenii,
comunitatile, anumite categorii sa se aleaga cu ceva concret la
finalul unui proiect.
Deci da, absolut, deschiderea este
totala. Dar lucrurile trebuie sa fie inteligente, in spiritul
anului 2014, interesante, inovatoare si declinate modern, eficient
si, oricum, cu un follow-up. Dar, da, deschidere exista.
I: Ati avut pana acum astfel de colaborari?
Am
avut colaborari pentru evenimentele noastre. De exemplu, a fost
“Festivalul International al Orchestrelor”, prima editie. Anul
acesta va avea loc cea de-a doua editie. Apoi, “Pianul calator”
este un proiect pe care noi il facem in parteneriat cu diverse
companii. Si in multe dintre proiectele noastre atragem companii care
isi doresc cam aceleasi lucruri ca si noi. Sigur, participarea lor
este inca la un nivel mic, efortul mare il ducem noi.
Dar,
stiti cum e? Nici nu ne dorim sa intram in orice fel de parteneriat,
pentru ca Radio Romania este un brand puternic, serios si extrem de
credibil. Si, daca intram in lucruri subtiri si eventual
spectaculoase, dar nu indeajuns de serioase, putem dezamagi. Or,
pentru noi este foarte important sa ne pastram credibilitatea. De
aceea, optam pentru lucruri serioase si, atunci cand facem un
parteneriat, el trebuie sa fie unul solid, care sa duca in directia
buna.
I: Cum vedeti viitorul responsabilitatii sociale din cadrul SRR?
Eu
cred ca viitorul nu poate sa mearga pe alte directii decat pe cele
mentionate deja - on air, online si off air. Ele trebuie mereu
dezvoltate. Trebuie sa gasim modalitati noi de a comunica cu acesti
oameni, de a merge catre ei, de a le arata lucruri interesante, de
a-i atrage in campanii sociale utile lor. In momentul in care
companii importante vor intelege ca suntem si pentru ei un partener
extrem de eficient, lucrurile se vor intampla.
Va dau un
exemplu: exista aceasta zona a sanatatii, in care, din pacate,
lumea este foarte putin educata la nivel de baza. Se intampla ceva pe
strada, iar oamenii nu stiu ce sa faca. Cade un om. Primul lucru pe
care il fac este sa se adune deasupra lui si sa-i ia aerul.
Un
alt domeniu unde nu se intampla prea multe este cel cultural.
Aceasta zona a muzicii, a culturii este extrem de importanta si poate
multora le pare prea sofisticata. Ea nu este deloc. Trebuie doar sa
le-o arati, sa-i faci sa asculte, iar optiunea este a lor. Este o
forma de educatie. Stiu ca fotbalul si tribuna sunt lucruri
importante pentru unii romani, dar cred ca si sala de concerte, o
expozitie si sala de teatru sau pur si simplu un gest cultural in
pregatirea unui tanar sunt lucruri importante.
Pentru ca
vedeti, mai este un lucru pe care, de multe ori, nu-l observam.
Romania, cel putin in ultimii ani sau zeci de ani, performeaza prin
cultura. Mai putin prin sport. Romanii canta in marile sali de
concerte ale lumii, actorii nostri fac sali pline pe orice meridian.
Uitati-va ce se intampla la Sibiu cu festivalul de teatru. Apoi,
romanii castiga premii la marile festivaluri internationale de
film... Poate nu intamplator, rezultatele, performanta vin cam din
aceasta zona. Ea nu trebuie lasata sa moara. Trebuie facut ceva.
Noi
suntem gata sa intram in astfel de actiuni de responsabilitate
sociala si sa le promovam foarte puternic. Si nu le promovam intr-un
ziar cu 300 de cititori...
Interviu realizat de Irina
Breniuc, Redactor ResponsabilitateSociala.ro
Biografie autor
Ovidiu
Miculescu este Presedinte-Director General al Societatii Romane de
Radiodifuziune din anul 2012. A absolvit Facultatea de Imagine de
Film si Televiziune a UNATC Bucuresti si a urmat specializari in tara
si in strainatate, in domeniile media si radio.
In trecut, a
condus cele mai bine cotate retele nationale de radio din Romania,
Europa FM si Radio 21, si a fost Presedintele Asociatiei Romane de
Comunicatii Audio-Vizuale (ARCA) si al Asociatiei pentru Audiente
Radio (ARA)