În semn de omagiu adus actriţei Maia Morgenstern, sărbătorită de întreaga lume teatrală, în cea dintâi zi de Florar, Teatrul Naţional Radiofonic vă propune să reascultaţi, în perioada 6-9 mai, de la ora 23:05, la Radio România Actualităţi, patru spectacole de referinţă din cariera radiofonică a domniei sale: „Aiax” de Hristos Ziatas, un tulburător monolog dramatic în care personajul feminin parcurge o întreagă suită de stări sufletești, adesea contradictorii, până la deznodământul tragic, după cum afirma Domnica Ţundrea, redactorul acestei montări; vor urma spectacolele: „Carmen – Scene de dragoste”, scenariu radiofonic de Eugen Cojocariu, adaptare de Kit Hesketh-Harvey şi Saviana Stănescu, după nuvela lui Prosper Mérimée, regia artistică Toma Enache, montare ce a făcut parte din programul international „CARMEN: The Mechanics”, finanţată prin programul cultural european EU Culture 2007, în colaborare cu Consiliul de Artă al Angliei şi „Echipa de zgomote” de Fănuş Neagu, un spectacol care poartă tripla semnătură a inegalabilului Mircea Albulescu, cel care a realizat adaptarea radiofonică, regia artistică şi care realizează o partitură de excepţie, alături de Ion Caramitru, Constantin Dinulescu, Marius Manole, Ilinca Goia, Costina Ciuciulică, Mihai Calotă şi Maia Morgenstern. Spectacolul radiofonic „Între câine şi lup”, dedicat centenarului naşterii Monicăi Lovinescu, jurnalist şi critic literar, cea mai importantă voce feminină a exilului românesc, scenariul radiofonic si regia artistică: Ilinca Stihi, va încheia repertoriul dedicat marii actriţe la Teatrul Naţional Radiofonic.

Actriţă de teatru, film, televiziune şi Radio, manager, profesor de arta actorului, Maia Morgenstern este o personalitate artistică cu totul aparte în peisajul teatral contemporan. Absolventă a Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din Bucureşti, la clasa profesorului Dem Rădulescu, promoţia 1985, Maia Morgenstern este prezentă, de atunci, pe mai toate scenele ţării, în montări eveniment, semnate de prestigioşi regizori din ţară şi din lume, dar este prezentă şi pe afişele unor producţii şi evenimente culturale importante din spaţiul cultural internaţional. O carieră artistică impresionantă care se construieşte de peste 35 de ani, cu har, talent şi dăruire puse în slujba artei şi răsplătită cu numeroase distincţii: Ordinul Regal „Nihil Sine Deo” (2013), Ordinul Artelor și Literelor în grad de Cavaler, în Franța (2012), Societar de onoare al Teatrului Național din Bucureşti, din anul 2004, Premiul pentru cea mai bună actriţă la Festivalul Emma, Londra, pentru rolul mamei lui Iisus din „Patimile lui Hristos” (2004), Premiul „Irina Răchiţeanu Şirianu” pentru spectacolul „Dama cu camelii” (1997), Premiul Felix (European Film Awards) pentru rolul din filmul „Balanţa” (1993), Premiul UNITER pentru cea mai bună actriţă a anului 1993, pentru rolul Lola, din spectacolul „Astă seară: Lola Blau” 1993, Premiul „Theatre vivant” al Radio France International pentru cel mai bun spectacol în franceză - „Teatru descompus” (1993), „Ursul de Argint” la Festivalul Filmului de la Berlin pentru rolul din filmul „Balanţa” (1993), Premiul Naţional „Lucia Sturdza Bulandra” pentru cea mai bună actriţă a anului 1993, pentru rolul Haya din „Ghetto” (1993), Premiul revistei Flacăra pentru rolul Ioana Nebuna, din „Cruciada copiilor” (1993), Premiul AUR (Asociaţia Umoriştilor Români) pentru rolul din filmul „Balanța” (1992), Premiul ”Les stars de demain”, la Geneva, pentru ”Cea mai buna actriță” şi Premiul Criticii, pentru rolul din filmul ”Balanţa”(1992), Premiul UCIN pentru rolul din filmul „Cei care plătesc cu viaţa” (1990), Premiul Naţional „Lucia Sturdza Bulandra” pentru cea mai bună actriţă a anului 1990, pentru rolul Medeea din „Trilogia antică”, Premiul UNITER pentru cel mai bun rol feminin, Medeea din „Trilogia antică” (1990), Menţiune la Festivalului Naţional de Film de la Costineşti, pentru rolul Maria din filmul „Maria şi marea” (1998).

Maia Morgenstern are și o importantă creație radiofonică, timbrul său inconfundabil, rafinamentul rostirii, forţa şi vulnerabilitatea interpretării au făcut din domnia sa actriţa preferată a multor generaţii de regizori, în spectacole de colecţie, tezaurizate în Fonoteca de aur a Teatrului Naţional Radiofonic.