Ne auzim la Majestic - Anastasia Dicescu
Teatrul Național Radiofonic prezintă în premieră absolută, două spectacole-document dedicate sopranei ANASTASIA DICESCU - marți, 10 decembrie 2019, între orele 19.00 - 21.00, la Radio România Cultural, în cadrul proiectului Biografii, memorii.
Anastasia Dicescu
– Bucuria muzicii.
Scenariu radiofonic de
Magda Duțu și Manuella Popescu.
Regia artistică:
Petru Hadârcă.
În distribuție: Gabriela Popescu, Anatol
Durbală, Adrian Păduraru, Ghenadie Gâlcă, Orodel Olaru, Ana
Tkacenko, Petru Hadârcă, Marcelo Cobzariu, Annemary Ziegler,
Alexandru Pleșca, Mircea Constantinescu, Ioana Calotă, Ion
Arcudeanu, Patricia Prundea, Stelică Muscalu.
Regia de montaj:
Dana Lupu și Radu Verdeș.
Regia de studio: Milica Creiniceanu.
Regia muzicală: Patricia Prundea și Stelică Muscalu.
Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu.
Redactor: Costin
Manoliu.
Coordonator de proiect: Magda Duțu.
Spectacol
realizat în colaborare cu Teatrul Național ”Mihai Eminescu” din
Chișinău.
Repetiții
și înregistrare – Anastasia Dicescu – Bucuria
muzicii
Anastasia Dicescu
– Aria destinului.
Scenariu radiofonic de
Magda Duțu și Manuella Popescu.
Regia artistică:
Petru Hadârcă.
În distribuție: Gabriela Popescu, Rodica
Mandache, Ana Tkacenko, Orodel Olaru, Ioan Pavel, Ion Arcudeanu,
Ghenadie Gâlcă, Anatol Durbală, Adrian Păduraru, Petru Hadârcă,
Marcelo Cobzariu, Annemary Ziegler, Alexandru Pleșca, Mircea
Constantinescu, Ioana Calotă, Patricia Prundea, Stelică Muscalu.
Participă: Manuella Popescu – strănepoata lui Pavel
Victor Dicescu. Regia de montaj: Dana Lupu și Radu Verdeș.
Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală:
Patricia Prundea și Stelică Muscalu. Regia tehnică:
ing. Mirela Georgescu. Redactor: Costin Manoliu.
Coordonator de proiect: Magda Duțu.
Spectacol
realizat în colaborare cu Teatrul Național ”Mihai Eminescu” din
Chișinău.
Repetiții și înregistrare – Anastasia Dicescu – Aria destinului
Cele două scenarii radiofonice - Anastasia Dicescu – Bucuria muzicii și Anastasia Dicescu – Aria destinului - realizate pe baza arhivei documentare a familiei, a mărturiilor celor apropiați, a informațiilor din presa vremii - scot la iveală o personalitate puternică, dintre cele pe care teritoriul dintre Prut și Nistru le-a dat poporului român, culturii naționale și universale – soprana de mare talent, profesoara de canto și regie de operă, Anastasia Dicescu.
S-a
născut la 27 februarie 1887, în comuna Gălești, județul Orhei.
Descendentă a uneia dintre cele mai cunoscute și distinse
familii de boieri din stânga Prutului, figură
de seamă a liricii feminine basarabene, în perioada interbelică –
Anastasia Dicescu a lăsat amprente puternice în cultura muzicală
românească. Părinții săi, Pavel Victor Dicescu și
Eugenia Dicescu, născută Feodosiu, se trag dintr-o veche ramură
nobiliară din stânga Prutului, devenind prin moștenire mari
proprietari de pământ.
În 1905, Pavel
Victor Dicescu a fondat „Societatea Culturală Moldovenească” și
a militat activ pentru învățământul școlar din Basarabia, cu
predare în limba română. A exercitat mai multe demnități
publice, desfășurând, totodată, o vastă activitate culturală în
beneficiul societății.
Anastasia Dicescu a fost primul director al Conservatorului “Unirea” din Chișinău, instituție înființată acum o sută de ani, la inițiativa lui George Enescu, a cărui prietenă și colaboratoare a fost. A pus bazele Societății Muzicale Românești din Basarabia, fiind președinta acestei societăți până în 1940.
A abordat cele mai complicate roluri de soprană din literatura muzicală universală: Margareta – în Faust de Charles Gounod, Fata de Împărat - în Luceafărul de Nicolae Bretan, Lola – în Cavalleria rusticana de Pietro Mascagni, Venus - în Tannhäuser de Richard Wagner, Madama Buttrefly – în Madama Buttrefly de Giacomo Puccini, Mimi – în Boema de Giacomo Puccini, Violetta – în Traviata de Giuseppe Verdi, Nedda – în Paiațe de Ruggiero Leoncavallo, Michaela – în Carmen de Georges Bizet, Gilda - în Rigoletto de Giuseppe Verdi, Lakmé – în Lakmé de Leo Delibes.
A susținut, cu argumente de netăgăduit, arta lirică și a stimulat talentul tinerilor din clasa de operă a Conservatorului. A fost printre primii artiști lirici basarabeni care au urcat și s-au afirmat pe scena operei românești, ilustrându-și vocația în roluri de coloratură, pe care le-a interpretat cu inteligență și măiestrie.
Artistă de o mare exigență profesională, cu o voce excepțional cultivată și o tehnică pe măsură, cu un repertoriu bogat de operă și lied, a fost recunoscută și foarte apreciată pe marile scene teatrale din țară și din străinătate.
A trecut la Domnul, răpusă de tuberculoză, asemenea Violettei din Traviata – rolul său preferat – la moșia unor prieteni de la Bucerdea Grânoasa, lângă Blaj.
Regizorul Petru
Hadârcă, directorul Teatrului Național “Mihai Eminescu”
din Chișinău, a alcătuit o distribuție formată din actori ai
teatrelor din București (Gabriela Popescu, Rodica Mandache,
Adrian Păduraru, Orodel Olaru, Annemary Ziegler, Ioana Calotă,
Marcelo Cobzariu, Mircea Constantinescu, Ion Arcudeanu, Patricia
Prundea, Stelică Muscalu, Ioan Pavel) și actori ai Teatrului
Național ”Mihai Eminescu” din Chișinău (Anatol Durbală,
Ghenadie Gâlcă, Ana Tkacenko, Alexandru Pleșca, Petru Hadârcă).
Regia muzicală este
semnată de Patricia Prundea și Stelică Muscalu.
Regia tehnică:
ing. Mirela Georgescu. Regia de studio: Milica Creiniceanu.
Redactor:
Ion-Costin Manoliu.
Coordonator
de proiect: Magda Duțu
Constantin Manuila |
O colaborare extraordinară între actorii de pe ambele maluri ale Prutului, sub bagheta regizorală a unui profesionist, român adevărat și fervent susținător al ideii că Teatrul ne unește! În rolul titular - Gabriela Popescu. Participă - Manuella Popescu – strănepoata lui Pavel Victor Dicescu și nepoata Anastasiei Dicescu - fiica lui Constantin Manuilă.
Mama Nastea – cum îi spunea Constantin Manuilă (fiul Nataliei Dicescu) mătușii sale Anastasia Dicescu - folosea orice prilej, chiar și în perioada țaristă, pentru promovarea muzicii românești. În 1940, când am plecat în refugiu, cu căruța de la moșie, încărcată doar cu fân pentru cai și merinde pentru drum, mama Nastea a început să scrie un jurnal. L-am regăsit nu demult, ascuns printre actele ei, care au stat mai bine de 70 de ani uitate într-un geamantan
Un tulburător document de epocă și de simțire românească, păstrat în arhiva familiei.
Fragmente din acest jurnal se regăsesc în cel de-al doilea spectacol, Anastasia Dicescu – Aria destinului.
Cele două spectacole vor fi difuzate și la Radio România Internațional:
-sâmbătă, 21 decembrie 2019, de la ora 23.00 - Anastasia Dicescu – Bucuria muzicii.
-sâmbătă, 28 decembrie 2019, de la ora 23.00 - Anastasia Dicescu – Aria destinului.
Audiția cu public a
celor două spectacole-document, va avea loc la Ramada Bucharest
Majestic Hotel, Sala Academiei, marți, 10
decembrie, de la ora 18.00.
Intrarea liberă.