Ascultă e-teatru

Arhiva TNR în presă

"România frumoasă!"

Luni, 4 Noiembrie 2013 , ora 9.56
 

TVR 2 (1 noiembrie 2013, ora 17:00) - Realizator: Bună ziua, doamnelor și domnilor și bun venit în emisiunea de astăzi, în "România frumoasă", spațiul acesta minunat pe care îl pregătim în fiecare zi pentru dumneavoastră, cei de acasă. Nouă așa ne place să numim Platoul 2 al Televiziunii Române, "România frumoasă". Astăzi, colegii mei s-au pregătit pentru o sărbătoare importantă, pentru că 1 noiembrie înseamnă 85 de ani de Radio România. Deci întreaga ediție de astăzi va fi închinată acestei sărbători. Vă spun astfel: "Alo, alo, aici Radio București!" Cu aceste cuvinte a început, pe 1 noiembrie 1928, difuzarea primei emisiuni a Societății de Difuziune Radiotelefonică. De atunci, postul public de radio a emis neîntrerupt. În prezent, Radio România înseamnă șapte posturi naționale, opt posturi regionale, o agenție de presă, șase formații muzicale, o editură și un târg de carte. Astăzi, Radioul public a revenit la denumirea Societatea Românească de Radiodifuziune, titulatură pe care a avut-o și între anii 1936 - 1948. 85 de ani de Radio România, așadar, aniversăm astăzi, în "România frumoasă". RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI este principalul post al Societății Române de Radiodifuziune. Ascultându-l, aveți acces la informație în timp real, corespondențe din țară și străinătate, muzică, sport, cultură, deci cam tot ce aveți nevoie pentru a fi informați în fiecare zi, minut cu minut.

Reporter: Pentru orice ascultător, RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI trebuie să fie unul din prietenii cei mai buni pe care îl are pe scala Radioului. Vocile unor profesioniști ai microfonului ne-au încălzit de-a lungul timpului serile reci ale deceniilor comuniste. Dincolo de propagandă, existau niște adevărate oaze de cultură. Muzică de calitate pe care multe generații de români au ascultat-o cu reală pasiune. Vocile marilor scriitori, actori de neuitat ai scenei românești, interpretări memorabile, transmisiuni sportive care aduceau bucuria în casele românilor. După 24 de ani, RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI continuă să-și îndeplinească promisiunile față de ascultători.

Nicu Popescu, redactor șef RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI: Pentru a marca cei 85 de ani, RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI pune de astăzi, 1 noiembrie 2013, în undă o nouă grilă de programe care, sperăm noi, va aduce satisfacții tuturor, pentru că ne-am gândit și la cei mici, Teatrul Național Radiofonic pentru Copii, și sâmbătă, și duminică, dar și cei mari, spre exemplu, cu transmisiunile meciurilor de fotbal. Pe de altă parte, sperăm că am mai făcut un pas spre adaptarea la anul 2013, astfel încât dinamica programelor să fie crescută, pentru că - nu-i așa? - dacă nu suntem ascultați, dacă nu suntem urmăriți, nu putem spune că suntem la dispoziția ascultătorilor noștri.

Realizator: Jurnalist, comentator sportiv, director al Direcției Programe a Societății Române de Radiodifuziune între anii 1990-1996, cunoscut mai ales ca realizator al emisiunilor "Fotbal minut cu minut" și "Radioprogramul dimineții", de la 6:00 la 8:00, alături de mine astăzi, în "România frumoasă", pe TVR 2, dl Ion Ghițulescu. Bine ați venit! E o onoare pentru noi că, iată, de 1 noiembrie, nu întâmplător, sunteți în "România frumoasă".

Ion Ghițulescu: Vă mulțumesc foarte mult pentru invitație! Și aș vrea să spun că sunt onorat să reprezint Radioul în această zi, la dumneavoastră.

Realizator: Nu se putea, cred, să avem un invitat mai potrivit decât dumneavoastră. Spuneți-mi, ce înseamnă ziua aceasta pentru Ion Ghițulescu. Ce înseamnă 1 noiembrie 2013?

Ion Ghițulescu: Aș vrea să vă spun ce înseamnă, în primul rând, Radioul pentru mine. Dacă nu ar fi fost Radioul, aș fi fost un ilustru necunoscut. Iar 1 noiembrie, care reprezintă ziua de început a Radioului național, este o zi de sărbătoare pentru Radio. Cam acestea sunt. Iar pentru mine înseamnă 55 de ani de viață în Radio din cei 85 pe care îi are Radio România.

Realizator: Înseamnă, evident, foarte mult pentru dumneavoastră, înseamnă foarte mult pentru toți cei care v-au urmărit programele. Alături de noi astăzi mai este o personalitate specială. O să vă rog să îmi permiteți să o poftesc aici, în "România frumoasă". Este vorba de doamna Oltea Șerban-Pârâu, director al Centrulului Cultural Media Radio România.

Bine ați venit în "România frumoasă"!

Oltea Șerban Pârâu: Bine v-am găsit!

Realizator: Îmi pare tare bine că, iată, la ceasul acesta de sărbătoare, sunteți alături de TVR. Știu că Radioul e în sărbătoare, după cum spuneam, și că o săptămână întreagă au tot fost evenimente la Sala Radio, evenimente despre care, iată, ar merita să vorbim.

Oltea Șerban Pârâu: Într-adevăr, au fost foarte multe evenimente la Sala Radio în această săptămână, ele continuă. Ieri seară, un concert al Orchestrei Naționale Radio, dirijat de Cristian Mandeal, soliști Gabriel Croitoru, Horia Mihail, Răzvan Suma. Astăzi, vioara lui George Enescu, un proiect la care TVR 2 este partener, ajunge la București, pe scena Sălii Radio. Duminică, Analia Selis și Big Band-ul Radio, asta, ce a mai rămas de văzut.

Ion Ghițulescu: Vioara e un Guardieri, nu?

Oltea Șerban Pârâu: Vioara este un Guarneri del Gesù și este chiar vioara lui George Enescu, cu care el cânta soldaților de pe front, în perioada în care Radioul încă nu se înființase, în Primul Război Mondial. Ce voiam să mai spun, tot astăzi, Radioul a început grile noi, atât RADIO ROMÂNIA CULTURAL, cât și RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI și toate celelalte posturi, până la numărul de 15, de astăzi, de pe 1 noiembrie, au programe noi, grile noi, multe dintre ele sunt într-o înveșmântare sonoră nouă, așadar, avem o vârstă onorabilă, dar ne uităm foarte mult spre viitor.

Realizator: Eu vă cunosc de atâta vreme și vă apreciez toate proiectele pe care le aduceți alături de români, de aceea, ori de câte ori trebuia să vă titrăm funcția, era prea mult pentru o burtieră. Astăzi, ați venit în calitate de director al Centrului Cultural Media Radio România. Ce înseamnă Centrul Cultural Media, ca să-i obișnuim pe cei de acasă cu noua postură?

Oltea Șerban Pârâu: Într-adevăr, această denumire înglobează, de fapt, asocierea tuturor componentelor culturale ale Radio România, este vorba despre cele două posturi de radio, RADIO ROMÂNIA CULTURAL și RADIO ROMÂNIA MUZICAL, pentru că avem șansa de a fi una dintre radiodifuziunile europene care își permit să aibă posturi culturale și ne mândrim cu lucrul acesta, orchestrele și corurile radio, teatrul național radiofonic, Editura Casa Radio, Târgul de carte Gaudeamus Radio România, care va avea loc acum în noiembrie pentru a douăzecea oară, la Romexpo, Sala Radio și toate serviciile de producție, de înregistrări muzicale și înregistrări teatrale, pe care le avem doar noi la un astfel de nivel în România. Am constatat la o privire generală că Radio România este o forță culturală care își cunoaște prea puțin potențialul și că ar fi foarte important ca toate aceste componente despre care am vorbit să își facă fiecare ceea ce știe mai bine, dar să lucreze tot mai mult împreună, pentru a ne împlini, până la urmă, misiunea pentru care existăm.

Realizator: Vreau să revin la domnul Ghițulescu. Despre dumneavoastră am cules câteva cifre, știu că ați realizat peste 1700 de transmisiuni în direct, însumând peste 1500 de ore de emisie. Sute de ore au fost transmisiuni ale echipei naționale de fotbal, ați comentat jocurile olimpice, campionatele mondiale de fotbal, de handbal, cât de greu este să îi faci pe români să vadă prin cuvintele de la radio?

Ion Ghițulescu: Da, foarte bună întrebarea. În primul rând, este greu să realizezi așa ceva din punct de vedere emoțional, fiindcă sunt niște emoții deosebite la transmisii directe, în care nu e vorba de citit ceva, ci să spui ce vezi, ceea ce este foarte, foarte greu și emoționant, adică îți dă o stare emoțională deosebită. Și apoi intervine ceea ce spuneați, să îl faci pe ascultător să vadă și de la persoana care m-a învățat cel mai mult, un mare teoretician al fotbalului nostru, care nu mai e demult și care m-a învățat o chestie, aș zice, elementară, dar absolut esențială, și mi-a spus la un moment dat: "Vei deveni crainic, comentator sportiv, în momentul în care te vei putea desprinde de minge", adică să nu mai spui "mingea e de la ăla la ăla", ci să comentezi și alte lucruri, legate fie de jocul de ansamblu, fie de ce vezi în tribune, și așa mai departe.

Realizator: Abia aștept să mai depănăm povești aici, în "România frumoasă". Trebuie să le spun celor de acasă că ediția specială de astăzi este realizată de o echipă de profesioniști de la TVR, echipa emisiunii "România frumoasă". Veți vedea materiale în exclusivitate în cele ce urmează, ediția de astăzi, dedicată în întregime sărbătoririi Radioului. După cum spuneam, pentru mulți, numele Florian Pittiș are o rezonanță aparte, unul dintre cei mai îndrăgiți actori de teatru, un pasionat al muzicii, el însuși interpret, a avut, așa, un feeling că multe lucruri se vor întâmpla online.

*

Reporter: Se numește Radio3Net și este una dintre cele mai durabile creații ale lui Florian Pittiș, dispărut nedrept de devreme dintre noi, în 2007. A fost una dintre vocile consacrate ale Teleenciclopediei de la TVR, unul dintre cei mai ascultați realizatori de emisiuni de radio destinate tinerilor. Actuala echipă de realizatori promite că va continua drumul deschis de marele actor.

Florin Dumitru, redactor-șef Radio3Net: Radio3Net, prin tot ceea ce face și întreaga echipă Radio3Net corespunde viziunii lui Moțu Pittiș, cel care a pus prima cărămidă la formarea acestui post de radio. Moțu Pittiș a fost un vizionar din absolut toate punctele de vedere, bine ancorat în realitate, cu o extrem de vastă activitate în zona de online. El a văzut Radio3Net ca fiind un post de radio al viitorului, un post de radio pentru cei inadaptați la tehnologiile din piață dar care tind spre tehnologiile viitorului și care își doresc un colț liber din toate punctele de vedere, ceea ce este zona de online în momentul de față. Cât o să mai fie ea liberă, asta nu avem de unde să știm. Și fiindcă tot veni vorba de viitor, astăzi Radio3Net lansează, pe lângă o nouă grilă proaspătă, care vine în întâmpinarea nevoilor ascultătorilor de internet, și un nou site, un site 3D, din cunoștințele noastre primul site 3D media din Europa, un site "weather responsive", care se adaptează vremii de afară și vremurilor de afară, un site exact pe gustul publicului ascultător de Radio3Net. Mai multe detalii pe www.radio3net.ro.

*

Realizator: Pentru românii de la sate există un post special de radio, emite de 22 de ani și și-a fidelizat o anumită categorie de public. Mulți ar zice că este vorba despre un produs de nișă, dacă țăranul român autentic, în accepțiunea cea mai adevărată, poate fi numit astfel, "public de nișă".

*

Reporter: Pariul cel mai aprig pentru realizatorii ANTENEI SATELOR este stabilirea unui anume tip de comunicare cu publicul țintă: locuitorii din mediul rural. O relație deosebită bazată pe sinceritate și onestitate.

Valentin Marin, redactor-șef RADIO ANTENA SATELOR: ANTENA SATELOR este un post despre viața la țară, un post despre țărani. ANTENA SATELOR pleacă spre țara de la țară, așa ne place să-i spunem, informația selectată, informația accesibilă, informația utilă. Apoi, la ANTENA SATELOR vorbim pe spații generoase despre principala activitate a ascultătorilor noștri, agricultura, dar poate, mai mult decât orice, trebuie spus că ANTENA SATELOR este un reper, un reper al tradiției autentice si durabile românești. Poate că nu mai există "Ora satului" în zilele noastre, poate că nu se mai organizează șezători în care sătenii să cânte, însă dacă treci acum prin satele românilor, cu siguranță vei putea auzi acea sonoritate de demult, specifică satului românesc, și asta pentru că se aude ANTENA SATELOR și se aude foarte tare, vă asigurăm, uneori se ascultă cu volumul dat la maxim ca să poată să asculte și vecinul de lângă care poate încă nu are aparat.

Reporter: Există și un paradox, ANTENA SATELOR are un public fidel și în mediul urban, dovadă că mulți români nu își uită rădăcinile.

"Glasul țării de la țară"

*

Realizator: Apropo de progres, îmbinat cu tradiție, domnule Ghițulescu, știu că în urmă cu mai bine de 40 de ani, ați transmis un moment foarte important pentru omenire de la radio- era vorba de primul pas pe care, iată, omul îl făcea pe Lună și că singura sursă de documentare era TVR. Așadar, vă uitați la televizor și transmiteați la radio, așa circulă vorba în culisele din TVR. E adevărat?

Ion Ghițulescu: Îndrăznesc să vă contrazic.

Realizator: Vă rog.

Ion Ghițulescu: Sursa a fost Ambasada SUA de la București, care a realizat o revistă, dacă se poate spune așa, în limba română cu fiecare minut al deplasării lui Apollo 11 pe Lună, pe care am primit-o cu vreo trei luni înainte. Mai mult decât atât, tot ambasada SUA a intervenit pentru ca să avem sunetul original de la NASA

La Televiziune, nu făceam altceva decât să ne uităm ce face Bacalu acolo, pentru că el a fost cel care a transmis pentru Televiziune. Dar aveam în studio un fizician, Pascaru și una din cele mai bune vorbitoare de limbă engleză din Radio, Catinca Ralea și evident că ea făcea traducerile tuturor discuțiilor care se purtau la NASA cu Apollo XI. Am făcut atunci cinci transmisii, printre care, desprinderea modulului lunar de nava bază, aselenizarea, primul pas al omului pe Lună, plecarea și apoi aterizarea, sau amerizarea în Pacific. Vreau să vă spun că atât de bine a fost pregătit acest eveniment, încât, față de ce au publicat în acea revistă, pentru că au publicat minut cu minut ce se va desfășura, și erau cu niște imagini. Ei bine, față de minutele care erau trecute în revistă, în realitate, totul se petrecea cu minus trei minute sau plus trei minute.

Realizator: Să fie acesta cel mai important moment din cariera dumneavoastră, din punct de vedere al mizei pe care a reprezentat-o, pentru orice jurnalist, până la urmă?

Ion Ghițulescu: A fost foarte interesant, mai ales că au fost aprecieri după aceea, dar momente importante au fost cele politice, care au însemnat - deși eu am fost la început comentator sportiv, dar am făcut și altceva - au însemnat, chiar pe plan internațional, lucruri deosebite, ca, de pildă, revoluția din Cehoslovacia și ce s-a petrecut în 1968, când Radioul a avut... Am avut senzația, în Radio, că facem ceea ce dorim să facem, facem gazetărie, nu a mai intervenit nimeni, cenzură sau altcineva. Și mai târziu, la cutremurul din '77, ori chiar în '89.

Realizator: Arhiva Radioului strânge, fără doar și poate, multe momente emoționante, interesante, comentate. Există un proiect nou pe care Radioul îl are, este vorba de "Ascultă vocea", un demers prin care își propune să aducă cumva în atenția ascultătorului de astăzi momente în care a cuprins, practic, voci celebre ale personalităților României. Despre ce e vorba în acest proiect?

Oltea Șerban-Pârâu: Într-adevăr, "Ascultă vocea" este un proiect lansat, pe care l-am pornit împreună cu colega mea Anca Mateescu de la RADIO ROMÂNIA CULTURAL. De fapt, este un lucru pe care noi îl facem tot timpul, dar acum l-am transformat într-o campanie, pentru că am simțit nevoia să spunem tuturor, să îi facem să afle pe toți că Radio România are acest tezaur de voci care reprezintă, practic, istoria recentă a României, dacă 85 de ani înseamnă o istorie recentă. Și am avut bucuria să putem pune în undă voci foarte, foarte diferite, de istorici, de oameni de cultură...

Realizator: Aș aminti eu, Ion Minulescu, Constantin Tănase, Nicolae Iorga, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, George Călinescu...

Oltea Șerban-Pârâu: Într-adevăr, și Maria Tănase... Am avut fel și fel de voci. E foarte greu să faci o selecție, pentru că am pornit de la ideea de a încadra data de 1 noiembrie, am pornit pe 1 octombrie și vom termina pe 30 noiembrie. Este câte o voce în fiecare zi, care se transmite nu doar pe RADIO ROMÂNIA CULTURAL, ci pe toate cele 15 posturi de radio ale Radio România. Iar în cazul studiourilor regionale, ei adaugă în partea a doua zilei și o voce reprezentativă pentru fonoteca locală, pentru fonoteca regiunii respective.

Realizator: Cei care, poate, nu sunt lângă radio în momentul acela, lângă aparatul de radio, pot să intre cumva pe Internet și să găsească momentul acesta...

Oltea Șerban-Pârâu: Bineînțeles, "Ascultă vocea" se găsește pe site-ul RADIO ROMÂNIA CULTURAL, pentru că, așa cum l-am auzit pe colegul meu Florin Dumitru vorbind mai devreme despre versiunea online a radioului, RADIO 3 NET, toate posturile noastre evident că sunt și în online, au streaming live pe Internet. Chiar trei proiecte culturale recente pe care le-am lansat tot astăzi oficial, deși le-am pregătit trei-patru luni înainte, sunt trei așa-numite reviste culturale, este vorba despre Revista Literară Radio, Revista Teatrală Radio și Revista Muzicală Radio. Se găsesc la adresa care cuprinde /numele emisiunii/.radioromaniacultural.ro. Sunt niște proiecte foarte ambițioase, care încearcă să construiască portaluri multimedia în care să nu avem doar sunet, ci, evident, și text, și imagine, și fotografii pe temele despre care am vorbit.

Realizator: Mulțumim tare mult, pentru că și noi, iată, astăzi, în "România frumoasă", avem o înregistrare prețioasă, Cella Delavrancea rememorează cu drag întâlnirea cu marele compozitor George Enescu.

Cela Delavrancea: Când eram eu în București, natural că eu cântam la pian cu Enescu, acompaniindu-l cântând sonatele pentru pian și vioară si ne-am înțeles admirabil imediat. Nu aveam nevoie de repetiție, e foarte complicat să vorbesc acuma despre Enescu. Ar fi prea lung, dacă e scurt, e prea scurt, îl socot un geniu, a fost un geniu și al viorii, și al pianului. Dacă ar fi fost lăsat să își dezvolte talentul pianistic, ar fi fost cel mai mare pianist din lume, pentru că avea și o mână foarte mare, care îl jena, a spus asta de mai multe ori, îl jena la vioară. Altminteri, cânta pe o vioară pe care o făcuse numai nu știu ce /../ în Franța, înadins pentru el, nițel mai mare, cu dimensiuni mai mari și ca violonist a fost, pot să spun, eu zic așa, personal, cel mai mare violonist pe care l-am mai auzit, adică cel mai artist violonist.

*

Realizator: O altă voce de aur păstrată în arhiva Radioului Public este cea a lui Nichita Stănescu.

*

Nichita Stănescu: Creșterea limbii române este una dintre misiunile cele mai importante pe care le are poetul, pentru că limba este materialul cel mai de seamă pe care îl are poezia, e adevărat că și /../ este un material important al poeziei, e adevărat că și cântecul este un material important al poeziei, cum și îmbrățișarea este un material al poeziei. Uitați-vă numai la sărutul lui Brâncuși, să vedeți că îmbrățișarea este însăși poezia.

*

Realizator: Rolul Radioului Public este evident acela de a informa, în ce măsură este și de a educa?

Oltea Șerban Pârâu: Într-o măsură foarte mare, asta este una dintre componentele pe care noi le considerăm esențiale, iar astăzi ea devine chiar mai importantă decât poate era acum 20 de ani, când a fost scrisă legea Radioului și Televiziunii Publice, pentru că simțim tot mai clar faptul că această educație informală pe care o poate oferi Radioul în primul rând prin posturile sale culturale, Radio România Cultural și Muzical, dar și prin celelalte posturi, poate suplini o lipsă din educația formală pe care o primesc copiii în școli, pentru că zona aceasta culturală, practic, este tot mai puțin pusă în valoare, iar atunci când mergem în fața unor copii cu proiectele noastre speciale, cum de exemplu mergem cu educația muzicală în școli, cu vioara lui George Enescu la sate, constatăm că nici vorbă ca oamenii să nu fie încântați sau atrași de lucruri care altfel par a aparține doar elitelor. Nu este adevărat, oamenii sunt foarte deschiși, copiii în mod firesc au o deschidere către lucrurile frumoase, doar ne aflăm la emisiunea "România frumoasă", așa că sunt convinsă că mergeți pe aceeași idee, dar realitatea uneori depășește imaginația și trebuie să fim foarte hotărâți și foarte convinși că ceea ce facem este bine și să mergem înainte pe această cale.

Realizator: Domnule Ghițulescu, ascultați Radioul , astăzi?

Ion Ghițulescu: Ce înțelegeți prin astăzi? Acum?

Realizator: Astăzi dimineață, de exemplu, ați deschis radioul?

Ion Ghițulescu: Da, la 7 chiar. În fiecare dimineață, la 7.

Realizator: Și vă place cum a evoluat?

Ion Ghițulescu: Trebuie pentru moment să încerc să nu fiu subiectiv, pentru că eu gândesc că atunci când am lucrat eu, atunci s-a lucrat cel mai bine, sigur că a evoluat, evident.

Oltea Șerban Pârâu: Atunci vă pot spune eu că atunci când lucrez eu este, desigur, cel mai bine, evident, Radioul evoluează foarte mult, este foarte greu să fii pe placul unui public atât de larg. Mă gândesc la fetița mea care are 9 ani și la domnul Ghițulescu, este evident că nu le vor plăcea aceleași lucruri, totuși cred că echilibrul pe care îl oferă Radioul Public prin faptul că încearcă să mulțumească pe toată lumea și totuși să privească către viitor, este foarte, foarte important. Mi se pate simbolic faptul că această emisiune a început la ora 5, la ora 5 noi pe toate posturile de radio am avut un semnal care marca faptul că în urmă cu 85 de ani, la ora 5 după amiază, a emis primul semnal în eter Radio România și cred că este bine că am fost la dumneavoastră în studio cu această ocazie.

Realizator: Dar am venit și noi la Radio și ne-am întâlnit cu Margareta Pâslaru și vedeți și dumneavoastră, și cei de acasă ce a ieșit.

*

Margareta Pâslaru: George Grigoriu m-a adus la Radio în 1959 și iată de că de atunci, această colaborare pentru mine este de-a dreptul miraculoasă, am ajuns să sărbătoresc 55 de ani de meserie. E o emoție deosebită și mă bucur, iată, că acest CD are o semnificație anume, faptul că la această vârstă pot să prezint compozițiile maturității artistice, alături de alți colaboratori, muzică populară, la îndemnul Mariei Tănase, deci cu un gând pentru Maria și mulțumiri și câteva surprize, donez drepturile din vânzarea acestui CD programului "Banca de alimente Crucea Roșie".

*

Realizator: Radio România ajunge la toți ascultătorii din această lume, prin RADIO ROMÂNIA INTERNAȚIONAL, un post care emite în zece limbi străine.

*

Reporter: În primii ani după evenimentele din decembrie '89, la poarta din strada General Berthelot veneau români stabiliți în străinătate și doreau să-i întâlnească pe redactorii RADIO ROMÂNIA INTERNAȚIONAL, să vadă chipuri dincolo de voci, să schimbe impresii. Acum, după aproape 24 de ani, RADIO ROMÂNIA INTERNAȚIONAL se confruntă cu noi provocări, impuse de dezvoltarea mijloacelor de comunicare.

Eugen Cojocariu, redactor-șef la RADIO ROMÂNIA INTERNAȚIONAL: Practic, avem două tipuri de public, românii plecați peste hotare în diverse etape ale istoriei, de la fostul exil militant anti-comunist până la milioanele de români plecați la muncă în vestul Europei, în special în Italia și Spania - este primul public și al doilea public sunt străinii interesați de România sau de zona noastră geografică. Noi emitem în română, în dialectul aromân și în zece limbi străine, emitem pe unde scurte, pe satelit, pe Internet și bineînțeles, încercăm să fim sincron cu posturi internaționale care, iertată-mi fie comparația, sunt competitorii noștri, într-un fel, deci încercăm să fim sincron cu ele și să ne modernizăm tehnic, așa că ar trebui să nu vă mirați că ne veți vedea foarte activi pe tot ce înseamnă social media. Încercăm de la 1 noiembrie 2013 să venim cu o grilă înnoită, diversificată, încercăm să venim cu o ofertă cât mai diversă, în sensul că vrem să complementarizăm grila on air cu grila on line.

*

Realizator: 85 de ani de Radio România. Îmi spuneați, domnule Ghițulescu, că aveți nostalgia anilor în care lucrați acolo direct și aveați pulsul evenimentelor. Ce-i doriți Radioului, iată, de ziua lui, dacă mi-e permis să spun așa?

Ion Ghițulescu: Păi ce pot să-i doresc, decât o activitate asemănătoare celei de acum și celei pe care a avut-o în general, pentru că Radioul nu va putea dispărea niciodată, asta pentru că deocamdată, spre deosebire de televiziuni, este singurul mijloc de informare individual și atunci poate fi ascultat de fiecare în parte, oriunde s-ar afla și poate da informația, mai ales în timp real.

Realizator: Doamna Oltea Șerban Pârâu, aveți un mandat greu, aș spune eu. Ce ar fi să aducă de acum înainte Radioul în casele celor de acasă, ce promiteți celor care, iată, au încredere în deciziile dumneavoastră?

Oltea Șerban Pârâu: Nu este vorba neapărat despre un mandat, ceea ce se întâmplă în Radio are o continuitate, are o flexibilitate, are o fluență pe care poate că cei din afară nu o percep ca atare./aboboc/ Continuitatea este foarte importantă, Radioul nu tace niciodată, atât Radioul Cultural, cât și Radioul Muzical, de care sunt mai aproape, cât și toate celelalte posturi. Cred că e foarte important să menținem acest nivel al credibilității la care am ajuns. Din fericire, avem și o audiență confortabilă, este vorba de o audiență agregată care depășește 50%, ceea ce înseamnă că suntem un actor care contează în piața media, aici mă refer la toate posturile Radio România, și într-adevăr este vorba despre o gamă de ascultători foarte, foarte diversă, așa că sunt convinsă că domnul Ghițulescu cât și fiica mea vor găsi ceva pe placul lor la unul dintre posturile Radio România, oriunde l-ar căuta, fie pe on line, fie pe on air.

Realizator: Sunteți un profesionist care deja a demonstrat ce avea de demonstrat, de acum înainte nu ne rămâne să avem încredere în dvs.. Dacă unul dintre radiourile comerciale ar vrea să ă aibă în echipă, are vreo șansă?

Oltea Șerban-Pârâu: Pe mine personal?

Realizator: Pe dvs, exact.

Oltea Șerban-Pârâu: M-au avut o dată... Înainte de a fi radioul public, am fost în radioul privat. Acum drumul meu merge în această direcție și nu îmi pare rău de decizia pe care am luat-o, mai ales că rămân la covingerea că în această zonă culturală în care evoluez, sunt foarte multe lucruri de făcut, foarte multe lucruri de spus, iar radioul este un jucător puternic.

Realizator: În ce măsură jurnaliștii de astăzi știu să se întoarcă cu recunoștință la jurnaliștii de ieri? Oamenii din radio, atunci când vă văd pe stradă au în vedere umilința aceea frumoasă de a pleca capul și a vă saluta astfel? Vă mai cunosc oamenii din radio de astăzi, domnule Ghițulescu?

Ion Ghițulescu: Chiar am avut surpriza să constat că da. Și asta s-a petrecut și acum vreo câteva săptămâni când am fost la o emisiune de televiziune în Radio și acum vreo două zile, când a fost o întâlnire cu veteranii Radioului. Și am constatat că într-adevăr că mulți oameni știu încă de mine. De altfel, eu, de-a lungul activității mele, mai ales în emisiunile "Matinal" pe care le realizam și la început ați spus foarte bine, Radioprogramul dimineții, așa s-a numit, am fost realmente copleșit de numărul de scrisori pe care îl primeam, de sugestiile pe care le primeam, de faptul că mi se trimiteau, cum să spun, scrisori întregi cu glume, cu cugetări, cu lucruri deosebit de interesante. Dacă aveți timp, una dintre ele aș vrea să o spun.

Realizator: S-o spuneți chiar acum?

Ion Ghițulescu: Da.

Realizator: Vă rog. Într-un minut puteți?

Ion Ghițulescu: Da, sigur.

Realizator: Vă rog.

Ion Ghițulescu: Este o cugetare a unui scriitor, poet și ziarist din Onești, asemănătoare lui "If" a lui Kipling, pe care n-am avut curajul să o spun până în '89. AM spus-o după '90. Și suna așa: "Să nu gândești" - titlu. Și apoi: "Dacă gândești, să nu vorbești / Dacă vorbești, să nu scrii / Dacă scrii, să nu semnezi / Dacă semnezi, să nu te miri".

Realizator: Vă mulțumesc tare mult că ați venit în "România frumoasă" astăzi. Mulți ani înainte să aibă Radioul nostru, pe care, iată, îl iubim fie că e vorba de oamenii de televiziune, fie că e vorba de oamenii de radio. Mulțumesc tare mult că ați venit astăzi la "România frumoasă".

Oltea Șerban-Pârâu: Mulțumim și noi pentru invitație.

Ion Ghițulescu: Și eu vă mulțumesc.


Arhiva : 2017 | 2016 | 2015 | 2014 | 2013 | 2012 | 2011 | 2010 | 2009 |
Copyright © 2000 - 2017 SOCIETATEA ROMÂNĂ DE RADIODIFUZIUNE
Str. General Berthelot, Nr. 60-64, RO-010165, București, România
E-mail: webmaster@srr.ro