TVR 2 (1 noiembrie 2013, ora 17:00) - Realizator: Bună ziua, doamnelor şi domnilor şi bun venit în emisiunea de astăzi, în "România frumoasă", spaţiul acesta minunat pe care îl pregătim în fiecare zi pentru dumneavoastră, cei de acasă. Nouă aşa ne place să numim Platoul 2 al Televiziunii Române, "România frumoasă". Astăzi, colegii mei s-au pregătit pentru o sărbătoare importantă, pentru că 1 noiembrie înseamnă 85 de ani de Radio România. Deci întreaga ediţie de astăzi va fi închinată acestei sărbători. Vă spun astfel: "Alo, alo, aici Radio Bucureşti!" Cu aceste cuvinte a început, pe 1 noiembrie 1928, difuzarea primei emisiuni a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică. De atunci, postul public de radio a emis neîntrerupt. În prezent, Radio România înseamnă şapte posturi naţionale, opt posturi regionale, o agenţie de presă, şase formaţii muzicale, o editură şi un târg de carte. Astăzi, Radioul public a revenit la denumirea Societatea Românească de Radiodifuziune, titulatură pe care a avut-o şi între anii 1936 - 1948. 85 de ani de Radio România, aşadar, aniversăm astăzi, în "România frumoasă". RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI este principalul post al Societăţii Române de Radiodifuziune. Ascultându-l, aveţi acces la informaţie în timp real, corespondenţe din ţară şi străinătate, muzică, sport, cultură, deci cam tot ce aveţi nevoie pentru a fi informaţi în fiecare zi, minut cu minut.

Reporter: Pentru orice ascultător, RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI trebuie să fie unul din prietenii cei mai buni pe care îl are pe scala Radioului. Vocile unor profesionişti ai microfonului ne-au încălzit de-a lungul timpului serile reci ale deceniilor comuniste. Dincolo de propagandă, existau nişte adevărate oaze de cultură. Muzică de calitate pe care multe generaţii de români au ascultat-o cu reală pasiune. Vocile marilor scriitori, actori de neuitat ai scenei româneşti, interpretări memorabile, transmisiuni sportive care aduceau bucuria în casele românilor. După 24 de ani, RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI continuă să-şi îndeplinească promisiunile faţă de ascultători.

Nicu Popescu, redactor şef RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI: Pentru a marca cei 85 de ani, RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI pune de astăzi, 1 noiembrie 2013, în undă o nouă grilă de programe care, sperăm noi, va aduce satisfacţii tuturor, pentru că ne-am gândit şi la cei mici, Teatrul Naţional Radiofonic pentru Copii, şi sâmbătă, şi duminică, dar şi cei mari, spre exemplu, cu transmisiunile meciurilor de fotbal. Pe de altă parte, sperăm că am mai făcut un pas spre adaptarea la anul 2013, astfel încât dinamica programelor să fie crescută, pentru că - nu-i aşa? - dacă nu suntem ascultaţi, dacă nu suntem urmăriţi, nu putem spune că suntem la dispoziţia ascultătorilor noştri.

Realizator: Jurnalist, comentator sportiv, director al Direcţiei Programe a Societăţii Române de Radiodifuziune între anii 1990-1996, cunoscut mai ales ca realizator al emisiunilor "Fotbal minut cu minut" şi "Radioprogramul dimineţii", de la 6:00 la 8:00, alături de mine astăzi, în "România frumoasă", pe TVR 2, dl Ion Ghiţulescu. Bine aţi venit! E o onoare pentru noi că, iată, de 1 noiembrie, nu întâmplător, sunteţi în "România frumoasă".

Ion Ghiţulescu: Vă mulţumesc foarte mult pentru invitaţie! Şi aş vrea să spun că sunt onorat să reprezint Radioul în această zi, la dumneavoastră.

Realizator: Nu se putea, cred, să avem un invitat mai potrivit decât dumneavoastră. Spuneţi-mi, ce înseamnă ziua aceasta pentru Ion Ghiţulescu. Ce înseamnă 1 noiembrie 2013?

Ion Ghiţulescu: Aş vrea să vă spun ce înseamnă, în primul rând, Radioul pentru mine. Dacă nu ar fi fost Radioul, aş fi fost un ilustru necunoscut. Iar 1 noiembrie, care reprezintă ziua de început a Radioului naţional, este o zi de sărbătoare pentru Radio. Cam acestea sunt. Iar pentru mine înseamnă 55 de ani de viaţă în Radio din cei 85 pe care îi are Radio România.

Realizator: Înseamnă, evident, foarte mult pentru dumneavoastră, înseamnă foarte mult pentru toţi cei care v-au urmărit programele. Alături de noi astăzi mai este o personalitate specială. O să vă rog să îmi permiteţi să o poftesc aici, în "România frumoasă". Este vorba de doamna Oltea Şerban-Pârâu, director al Centrulului Cultural Media Radio România.

Bine aţi venit în "România frumoasă"!

Oltea Şerban Pârâu: Bine v-am găsit!

Realizator: Îmi pare tare bine că, iată, la ceasul acesta de sărbătoare, sunteţi alături de TVR. Ştiu că Radioul e în sărbătoare, după cum spuneam, şi că o săptămână întreagă au tot fost evenimente la Sala Radio, evenimente despre care, iată, ar merita să vorbim.

Oltea Şerban Pârâu: Într-adevăr, au fost foarte multe evenimente la Sala Radio în această săptămână, ele continuă. Ieri seară, un concert al Orchestrei Naţionale Radio, dirijat de Cristian Mandeal, solişti Gabriel Croitoru, Horia Mihail, Răzvan Suma. Astăzi, vioara lui George Enescu, un proiect la care TVR 2 este partener, ajunge la Bucureşti, pe scena Sălii Radio. Duminică, Analia Selis şi Big Band-ul Radio, asta, ce a mai rămas de văzut.

Ion Ghiţulescu: Vioara e un Guardieri, nu?

Oltea Şerban Pârâu: Vioara este un Guarneri del Gesù şi este chiar vioara lui George Enescu, cu care el cânta soldaţilor de pe front, în perioada în care Radioul încă nu se înfiinţase, în Primul Război Mondial. Ce voiam să mai spun, tot astăzi, Radioul a început grile noi, atât RADIO ROMÂNIA CULTURAL, cât şi RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI şi toate celelalte posturi, până la numărul de 15, de astăzi, de pe 1 noiembrie, au programe noi, grile noi, multe dintre ele sunt într-o înveşmântare sonoră nouă, aşadar, avem o vârstă onorabilă, dar ne uităm foarte mult spre viitor.

Realizator: Eu vă cunosc de atâta vreme şi vă apreciez toate proiectele pe care le aduceţi alături de români, de aceea, ori de câte ori trebuia să vă titrăm funcţia, era prea mult pentru o burtieră. Astăzi, aţi venit în calitate de director al Centrului Cultural Media Radio România. Ce înseamnă Centrul Cultural Media, ca să-i obişnuim pe cei de acasă cu noua postură?

Oltea Şerban Pârâu: Într-adevăr, această denumire înglobează, de fapt, asocierea tuturor componentelor culturale ale Radio România, este vorba despre cele două posturi de radio, RADIO ROMÂNIA CULTURAL şi RADIO ROMÂNIA MUZICAL, pentru că avem şansa de a fi una dintre radiodifuziunile europene care îşi permit să aibă posturi culturale şi ne mândrim cu lucrul acesta, orchestrele şi corurile radio, teatrul naţional radiofonic, Editura Casa Radio, Târgul de carte Gaudeamus Radio România, care va avea loc acum în noiembrie pentru a douăzecea oară, la Romexpo, Sala Radio şi toate serviciile de producţie, de înregistrări muzicale şi înregistrări teatrale, pe care le avem doar noi la un astfel de nivel în România. Am constatat la o privire generală că Radio România este o forţă culturală care îşi cunoaşte prea puţin potenţialul şi că ar fi foarte important ca toate aceste componente despre care am vorbit să îşi facă fiecare ceea ce ştie mai bine, dar să lucreze tot mai mult împreună, pentru a ne împlini, până la urmă, misiunea pentru care existăm.

Realizator: Vreau să revin la domnul Ghiţulescu. Despre dumneavoastră am cules câteva cifre, ştiu că aţi realizat peste 1700 de transmisiuni în direct, însumând peste 1500 de ore de emisie. Sute de ore au fost transmisiuni ale echipei naţionale de fotbal, aţi comentat jocurile olimpice, campionatele mondiale de fotbal, de handbal, cât de greu este să îi faci pe români să vadă prin cuvintele de la radio?

Ion Ghiţulescu: Da, foarte bună întrebarea. În primul rând, este greu să realizezi aşa ceva din punct de vedere emoţional, fiindcă sunt nişte emoţii deosebite la transmisii directe, în care nu e vorba de citit ceva, ci să spui ce vezi, ceea ce este foarte, foarte greu şi emoţionant, adică îţi dă o stare emoţională deosebită. Şi apoi intervine ceea ce spuneaţi, să îl faci pe ascultător să vadă şi de la persoana care m-a învăţat cel mai mult, un mare teoretician al fotbalului nostru, care nu mai e demult şi care m-a învăţat o chestie, aş zice, elementară, dar absolut esenţială, şi mi-a spus la un moment dat: "Vei deveni crainic, comentator sportiv, în momentul în care te vei putea desprinde de minge", adică să nu mai spui "mingea e de la ăla la ăla", ci să comentezi şi alte lucruri, legate fie de jocul de ansamblu, fie de ce vezi în tribune, şi aşa mai departe.

Realizator: Abia aştept să mai depănăm poveşti aici, în "România frumoasă". Trebuie să le spun celor de acasă că ediţia specială de astăzi este realizată de o echipă de profesionişti de la TVR, echipa emisiunii "România frumoasă". Veţi vedea materiale în exclusivitate în cele ce urmează, ediţia de astăzi, dedicată în întregime sărbătoririi Radioului. După cum spuneam, pentru mulţi, numele Florian Pittiş are o rezonanţă aparte, unul dintre cei mai îndrăgiţi actori de teatru, un pasionat al muzicii, el însuşi interpret, a avut, aşa, un feeling că multe lucruri se vor întâmpla online.

*

Reporter: Se numeşte Radio3Net şi este una dintre cele mai durabile creaţii ale lui Florian Pittiş, dispărut nedrept de devreme dintre noi, în 2007. A fost una dintre vocile consacrate ale Teleenciclopediei de la TVR, unul dintre cei mai ascultaţi realizatori de emisiuni de radio destinate tinerilor. Actuala echipă de realizatori promite că va continua drumul deschis de marele actor.

Florin Dumitru, redactor-şef Radio3Net: Radio3Net, prin tot ceea ce face şi întreaga echipă Radio3Net corespunde viziunii lui Moţu Pittiş, cel care a pus prima cărămidă la formarea acestui post de radio. Moţu Pittiş a fost un vizionar din absolut toate punctele de vedere, bine ancorat în realitate, cu o extrem de vastă activitate în zona de online. El a văzut Radio3Net ca fiind un post de radio al viitorului, un post de radio pentru cei inadaptaţi la tehnologiile din piaţă dar care tind spre tehnologiile viitorului şi care îşi doresc un colţ liber din toate punctele de vedere, ceea ce este zona de online în momentul de faţă. Cât o să mai fie ea liberă, asta nu avem de unde să ştim. Şi fiindcă tot veni vorba de viitor, astăzi Radio3Net lansează, pe lângă o nouă grilă proaspătă, care vine în întâmpinarea nevoilor ascultătorilor de internet, şi un nou site, un site 3D, din cunoştinţele noastre primul site 3D media din Europa, un site "weather responsive", care se adaptează vremii de afară şi vremurilor de afară, un site exact pe gustul publicului ascultător de Radio3Net. Mai multe detalii pe www.radio3net.ro.

*

Realizator: Pentru românii de la sate există un post special de radio, emite de 22 de ani şi şi-a fidelizat o anumită categorie de public. Mulţi ar zice că este vorba despre un produs de nişă, dacă ţăranul român autentic, în accepţiunea cea mai adevărată, poate fi numit astfel, "public de nişă".

*

Reporter: Pariul cel mai aprig pentru realizatorii ANTENEI SATELOR este stabilirea unui anume tip de comunicare cu publicul ţintă: locuitorii din mediul rural. O relaţie deosebită bazată pe sinceritate şi onestitate.

Valentin Marin, redactor-şef RADIO ANTENA SATELOR: ANTENA SATELOR este un post despre viaţa la ţară, un post despre ţărani. ANTENA SATELOR pleacă spre ţara de la ţară, aşa ne place să-i spunem, informaţia selectată, informaţia accesibilă, informaţia utilă. Apoi, la ANTENA SATELOR vorbim pe spaţii generoase despre principala activitate a ascultătorilor noştri, agricultura, dar poate, mai mult decât orice, trebuie spus că ANTENA SATELOR este un reper, un reper al tradiţiei autentice si durabile româneşti. Poate că nu mai există "Ora satului" în zilele noastre, poate că nu se mai organizează şezători în care sătenii să cânte, însă dacă treci acum prin satele românilor, cu siguranţă vei putea auzi acea sonoritate de demult, specifică satului românesc, şi asta pentru că se aude ANTENA SATELOR şi se aude foarte tare, vă asigurăm, uneori se ascultă cu volumul dat la maxim ca să poată să asculte şi vecinul de lângă care poate încă nu are aparat.

Reporter: Există şi un paradox, ANTENA SATELOR are un public fidel şi în mediul urban, dovadă că mulţi români nu îşi uită rădăcinile.

"Glasul ţării de la ţară"

*

Realizator: Apropo de progres, îmbinat cu tradiţie, domnule Ghiţulescu, ştiu că în urmă cu mai bine de 40 de ani, aţi transmis un moment foarte important pentru omenire de la radio- era vorba de primul pas pe care, iată, omul îl făcea pe Lună şi că singura sursă de documentare era TVR. Aşadar, vă uitaţi la televizor şi transmiteaţi la radio, aşa circulă vorba în culisele din TVR. E adevărat?

Ion Ghiţulescu: Îndrăznesc să vă contrazic.

Realizator: Vă rog.

Ion Ghiţulescu: Sursa a fost Ambasada SUA de la Bucureşti, care a realizat o revistă, dacă se poate spune aşa, în limba română cu fiecare minut al deplasării lui Apollo 11 pe Lună, pe care am primit-o cu vreo trei luni înainte. Mai mult decât atât, tot ambasada SUA a intervenit pentru ca să avem sunetul original de la NASA

La Televiziune, nu făceam altceva decât să ne uităm ce face Bacalu acolo, pentru că el a fost cel care a transmis pentru Televiziune. Dar aveam în studio un fizician, Pascaru şi una din cele mai bune vorbitoare de limbă engleză din Radio, Catinca Ralea şi evident că ea făcea traducerile tuturor discuţiilor care se purtau la NASA cu Apollo XI. Am făcut atunci cinci transmisii, printre care, desprinderea modulului lunar de nava bază, aselenizarea, primul pas al omului pe Lună, plecarea şi apoi aterizarea, sau amerizarea în Pacific. Vreau să vă spun că atât de bine a fost pregătit acest eveniment, încât, faţă de ce au publicat în acea revistă, pentru că au publicat minut cu minut ce se va desfăşura, şi erau cu nişte imagini. Ei bine, faţă de minutele care erau trecute în revistă, în realitate, totul se petrecea cu minus trei minute sau plus trei minute.

Realizator: Să fie acesta cel mai important moment din cariera dumneavoastră, din punct de vedere al mizei pe care a reprezentat-o, pentru orice jurnalist, până la urmă?

Ion Ghiţulescu: A fost foarte interesant, mai ales că au fost aprecieri după aceea, dar momente importante au fost cele politice, care au însemnat - deşi eu am fost la început comentator sportiv, dar am făcut şi altceva - au însemnat, chiar pe plan internaţional, lucruri deosebite, ca, de pildă, revoluţia din Cehoslovacia şi ce s-a petrecut în 1968, când Radioul a avut... Am avut senzaţia, în Radio, că facem ceea ce dorim să facem, facem gazetărie, nu a mai intervenit nimeni, cenzură sau altcineva. Şi mai târziu, la cutremurul din '77, ori chiar în '89.

Realizator: Arhiva Radioului strânge, fără doar şi poate, multe momente emoţionante, interesante, comentate. Există un proiect nou pe care Radioul îl are, este vorba de "Ascultă vocea", un demers prin care îşi propune să aducă cumva în atenţia ascultătorului de astăzi momente în care a cuprins, practic, voci celebre ale personalităţilor României. Despre ce e vorba în acest proiect?

Oltea Şerban-Pârâu: Într-adevăr, "Ascultă vocea" este un proiect lansat, pe care l-am pornit împreună cu colega mea Anca Mateescu de la RADIO ROMÂNIA CULTURAL. De fapt, este un lucru pe care noi îl facem tot timpul, dar acum l-am transformat într-o campanie, pentru că am simţit nevoia să spunem tuturor, să îi facem să afle pe toţi că Radio România are acest tezaur de voci care reprezintă, practic, istoria recentă a României, dacă 85 de ani înseamnă o istorie recentă. Şi am avut bucuria să putem pune în undă voci foarte, foarte diferite, de istorici, de oameni de cultură...

Realizator: Aş aminti eu, Ion Minulescu, Constantin Tănase, Nicolae Iorga, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, George Călinescu...

Oltea Şerban-Pârâu: Într-adevăr, şi Maria Tănase... Am avut fel şi fel de voci. E foarte greu să faci o selecţie, pentru că am pornit de la ideea de a încadra data de 1 noiembrie, am pornit pe 1 octombrie şi vom termina pe 30 noiembrie. Este câte o voce în fiecare zi, care se transmite nu doar pe RADIO ROMÂNIA CULTURAL, ci pe toate cele 15 posturi de radio ale Radio România. Iar în cazul studiourilor regionale, ei adaugă în partea a doua zilei şi o voce reprezentativă pentru fonoteca locală, pentru fonoteca regiunii respective.

Realizator: Cei care, poate, nu sunt lângă radio în momentul acela, lângă aparatul de radio, pot să intre cumva pe Internet şi să găsească momentul acesta...

Oltea Şerban-Pârâu: Bineînţeles, "Ascultă vocea" se găseşte pe site-ul RADIO ROMÂNIA CULTURAL, pentru că, aşa cum l-am auzit pe colegul meu Florin Dumitru vorbind mai devreme despre versiunea online a radioului, RADIO 3 NET, toate posturile noastre evident că sunt şi în online, au streaming live pe Internet. Chiar trei proiecte culturale recente pe care le-am lansat tot astăzi oficial, deşi le-am pregătit trei-patru luni înainte, sunt trei aşa-numite reviste culturale, este vorba despre Revista Literară Radio, Revista Teatrală Radio şi Revista Muzicală Radio. Se găsesc la adresa care cuprinde /numele emisiunii/.radioromaniacultural.ro. Sunt nişte proiecte foarte ambiţioase, care încearcă să construiască portaluri multimedia în care să nu avem doar sunet, ci, evident, şi text, şi imagine, şi fotografii pe temele despre care am vorbit.

Realizator: Mulţumim tare mult, pentru că şi noi, iată, astăzi, în "România frumoasă", avem o înregistrare preţioasă, Cella Delavrancea rememorează cu drag întâlnirea cu marele compozitor George Enescu.

Cela Delavrancea: Când eram eu în Bucureşti, natural că eu cântam la pian cu Enescu, acompaniindu-l cântând sonatele pentru pian şi vioară si ne-am înţeles admirabil imediat. Nu aveam nevoie de repetiţie, e foarte complicat să vorbesc acuma despre Enescu. Ar fi prea lung, dacă e scurt, e prea scurt, îl socot un geniu, a fost un geniu şi al viorii, şi al pianului. Dacă ar fi fost lăsat să îşi dezvolte talentul pianistic, ar fi fost cel mai mare pianist din lume, pentru că avea şi o mână foarte mare, care îl jena, a spus asta de mai multe ori, îl jena la vioară. Altminteri, cânta pe o vioară pe care o făcuse numai nu ştiu ce /../ în Franţa, înadins pentru el, niţel mai mare, cu dimensiuni mai mari şi ca violonist a fost, pot să spun, eu zic aşa, personal, cel mai mare violonist pe care l-am mai auzit, adică cel mai artist violonist.

*

Realizator: O altă voce de aur păstrată în arhiva Radioului Public este cea a lui Nichita Stănescu.

*

Nichita Stănescu: Creşterea limbii române este una dintre misiunile cele mai importante pe care le are poetul, pentru că limba este materialul cel mai de seamă pe care îl are poezia, e adevărat că şi /../ este un material important al poeziei, e adevărat că şi cântecul este un material important al poeziei, cum şi îmbrăţişarea este un material al poeziei. Uitaţi-vă numai la sărutul lui Brâncuşi, să vedeţi că îmbrăţişarea este însăşi poezia.

*

Realizator: Rolul Radioului Public este evident acela de a informa, în ce măsură este şi de a educa?

Oltea Şerban Pârâu: Într-o măsură foarte mare, asta este una dintre componentele pe care noi le considerăm esenţiale, iar astăzi ea devine chiar mai importantă decât poate era acum 20 de ani, când a fost scrisă legea Radioului şi Televiziunii Publice, pentru că simţim tot mai clar faptul că această educaţie informală pe care o poate oferi Radioul în primul rând prin posturile sale culturale, Radio România Cultural şi Muzical, dar şi prin celelalte posturi, poate suplini o lipsă din educaţia formală pe care o primesc copiii în şcoli, pentru că zona aceasta culturală, practic, este tot mai puţin pusă în valoare, iar atunci când mergem în faţa unor copii cu proiectele noastre speciale, cum de exemplu mergem cu educaţia muzicală în şcoli, cu vioara lui George Enescu la sate, constatăm că nici vorbă ca oamenii să nu fie încântaţi sau atraşi de lucruri care altfel par a aparţine doar elitelor. Nu este adevărat, oamenii sunt foarte deschişi, copiii în mod firesc au o deschidere către lucrurile frumoase, doar ne aflăm la emisiunea "România frumoasă", aşa că sunt convinsă că mergeţi pe aceeaşi idee, dar realitatea uneori depăşeşte imaginaţia şi trebuie să fim foarte hotărâţi şi foarte convinşi că ceea ce facem este bine şi să mergem înainte pe această cale.

Realizator: Domnule Ghiţulescu, ascultaţi Radioul , astăzi?

Ion Ghiţulescu: Ce înţelegeţi prin astăzi? Acum?

Realizator: Astăzi dimineaţă, de exemplu, aţi deschis radioul?

Ion Ghiţulescu: Da, la 7 chiar. În fiecare dimineaţă, la 7.

Realizator: Şi vă place cum a evoluat?

Ion Ghiţulescu: Trebuie pentru moment să încerc să nu fiu subiectiv, pentru că eu gândesc că atunci când am lucrat eu, atunci s-a lucrat cel mai bine, sigur că a evoluat, evident.

Oltea Şerban Pârâu: Atunci vă pot spune eu că atunci când lucrez eu este, desigur, cel mai bine, evident, Radioul evoluează foarte mult, este foarte greu să fii pe placul unui public atât de larg. Mă gândesc la fetiţa mea care are 9 ani şi la domnul Ghiţulescu, este evident că nu le vor plăcea aceleaşi lucruri, totuşi cred că echilibrul pe care îl oferă Radioul Public prin faptul că încearcă să mulţumească pe toată lumea şi totuşi să privească către viitor, este foarte, foarte important. Mi se pate simbolic faptul că această emisiune a început la ora 5, la ora 5 noi pe toate posturile de radio am avut un semnal care marca faptul că în urmă cu 85 de ani, la ora 5 după amiază, a emis primul semnal în eter Radio România şi cred că este bine că am fost la dumneavoastră în studio cu această ocazie.

Realizator: Dar am venit şi noi la Radio şi ne-am întâlnit cu Margareta Pâslaru şi vedeţi şi dumneavoastră, şi cei de acasă ce a ieşit.

*

Margareta Pâslaru: George Grigoriu m-a adus la Radio în 1959 şi iată de că de atunci, această colaborare pentru mine este de-a dreptul miraculoasă, am ajuns să sărbătoresc 55 de ani de meserie. E o emoţie deosebită şi mă bucur, iată, că acest CD are o semnificaţie anume, faptul că la această vârstă pot să prezint compoziţiile maturităţii artistice, alături de alţi colaboratori, muzică populară, la îndemnul Mariei Tănase, deci cu un gând pentru Maria şi mulţumiri şi câteva surprize, donez drepturile din vânzarea acestui CD programului "Banca de alimente Crucea Roşie".

*

Realizator: Radio România ajunge la toţi ascultătorii din această lume, prin RADIO ROMÂNIA INTERNAŢIONAL, un post care emite în zece limbi străine.

*

Reporter: În primii ani după evenimentele din decembrie '89, la poarta din strada General Berthelot veneau români stabiliţi în străinătate şi doreau să-i întâlnească pe redactorii RADIO ROMÂNIA INTERNAŢIONAL, să vadă chipuri dincolo de voci, să schimbe impresii. Acum, după aproape 24 de ani, RADIO ROMÂNIA INTERNAŢIONAL se confruntă cu noi provocări, impuse de dezvoltarea mijloacelor de comunicare.

Eugen Cojocariu, redactor-şef la RADIO ROMÂNIA INTERNAŢIONAL: Practic, avem două tipuri de public, românii plecaţi peste hotare în diverse etape ale istoriei, de la fostul exil militant anti-comunist până la milioanele de români plecaţi la muncă în vestul Europei, în special în Italia şi Spania - este primul public şi al doilea public sunt străinii interesaţi de România sau de zona noastră geografică. Noi emitem în română, în dialectul aromân şi în zece limbi străine, emitem pe unde scurte, pe satelit, pe Internet şi bineînţeles, încercăm să fim sincron cu posturi internaţionale care, iertată-mi fie comparaţia, sunt competitorii noştri, într-un fel, deci încercăm să fim sincron cu ele şi să ne modernizăm tehnic, aşa că ar trebui să nu vă miraţi că ne veţi vedea foarte activi pe tot ce înseamnă social media. Încercăm de la 1 noiembrie 2013 să venim cu o grilă înnoită, diversificată, încercăm să venim cu o ofertă cât mai diversă, în sensul că vrem să complementarizăm grila on air cu grila on line.

*

Realizator: 85 de ani de Radio România. Îmi spuneaţi, domnule Ghiţulescu, că aveţi nostalgia anilor în care lucraţi acolo direct şi aveaţi pulsul evenimentelor. Ce-i doriţi Radioului, iată, de ziua lui, dacă mi-e permis să spun aşa?

Ion Ghiţulescu: Păi ce pot să-i doresc, decât o activitate asemănătoare celei de acum şi celei pe care a avut-o în general, pentru că Radioul nu va putea dispărea niciodată, asta pentru că deocamdată, spre deosebire de televiziuni, este singurul mijloc de informare individual şi atunci poate fi ascultat de fiecare în parte, oriunde s-ar afla şi poate da informaţia, mai ales în timp real.

Realizator: Doamna Oltea Şerban Pârâu, aveţi un mandat greu, aş spune eu. Ce ar fi să aducă de acum înainte Radioul în casele celor de acasă, ce promiteţi celor care, iată, au încredere în deciziile dumneavoastră?

Oltea Şerban Pârâu: Nu este vorba neapărat despre un mandat, ceea ce se întâmplă în Radio are o continuitate, are o flexibilitate, are o fluenţă pe care poate că cei din afară nu o percep ca atare./aboboc/ Continuitatea este foarte importantă, Radioul nu tace niciodată, atât Radioul Cultural, cât şi Radioul Muzical, de care sunt mai aproape, cât şi toate celelalte posturi. Cred că e foarte important să menţinem acest nivel al credibilităţii la care am ajuns. Din fericire, avem şi o audienţă confortabilă, este vorba de o audienţă agregată care depăşeşte 50%, ceea ce înseamnă că suntem un actor care contează în piaţa media, aici mă refer la toate posturile Radio România, şi într-adevăr este vorba despre o gamă de ascultători foarte, foarte diversă, aşa că sunt convinsă că domnul Ghiţulescu cât şi fiica mea vor găsi ceva pe placul lor la unul dintre posturile Radio România, oriunde l-ar căuta, fie pe on line, fie pe on air.

Realizator: Sunteţi un profesionist care deja a demonstrat ce avea de demonstrat, de acum înainte nu ne rămâne să avem încredere în dvs.. Dacă unul dintre radiourile comerciale ar vrea să ă aibă în echipă, are vreo şansă?

Oltea Şerban-Pârâu: Pe mine personal?

Realizator: Pe dvs, exact.

Oltea Şerban-Pârâu: M-au avut o dată... Înainte de a fi radioul public, am fost în radioul privat. Acum drumul meu merge în această direcţie şi nu îmi pare rău de decizia pe care am luat-o, mai ales că rămân la covingerea că în această zonă culturală în care evoluez, sunt foarte multe lucruri de făcut, foarte multe lucruri de spus, iar radioul este un jucător puternic.

Realizator: În ce măsură jurnaliştii de astăzi ştiu să se întoarcă cu recunoştinţă la jurnaliştii de ieri? Oamenii din radio, atunci când vă văd pe stradă au în vedere umilinţa aceea frumoasă de a pleca capul şi a vă saluta astfel? Vă mai cunosc oamenii din radio de astăzi, domnule Ghiţulescu?

Ion Ghiţulescu: Chiar am avut surpriza să constat că da. Şi asta s-a petrecut şi acum vreo câteva săptămâni când am fost la o emisiune de televiziune în Radio şi acum vreo două zile, când a fost o întâlnire cu veteranii Radioului. Şi am constatat că într-adevăr că mulţi oameni ştiu încă de mine. De altfel, eu, de-a lungul activităţii mele, mai ales în emisiunile "Matinal" pe care le realizam şi la început aţi spus foarte bine, Radioprogramul dimineţii, aşa s-a numit, am fost realmente copleşit de numărul de scrisori pe care îl primeam, de sugestiile pe care le primeam, de faptul că mi se trimiteau, cum să spun, scrisori întregi cu glume, cu cugetări, cu lucruri deosebit de interesante. Dacă aveţi timp, una dintre ele aş vrea să o spun.

Realizator: S-o spuneţi chiar acum?

Ion Ghiţulescu: Da.

Realizator: Vă rog. Într-un minut puteţi?

Ion Ghiţulescu: Da, sigur.

Realizator: Vă rog.

Ion Ghiţulescu: Este o cugetare a unui scriitor, poet şi ziarist din Oneşti, asemănătoare lui "If" a lui Kipling, pe care n-am avut curajul să o spun până în '89. AM spus-o după '90. Şi suna aşa: "Să nu gândeşti" - titlu. Şi apoi: "Dacă gândeşti, să nu vorbeşti / Dacă vorbeşti, să nu scrii / Dacă scrii, să nu semnezi / Dacă semnezi, să nu te miri".

Realizator: Vă mulţumesc tare mult că aţi venit în "România frumoasă" astăzi. Mulţi ani înainte să aibă Radioul nostru, pe care, iată, îl iubim fie că e vorba de oamenii de televiziune, fie că e vorba de oamenii de radio. Mulţumesc tare mult că aţi venit astăzi la "România frumoasă".

Oltea Şerban-Pârâu: Mulţumim şi noi pentru invitaţie.

Ion Ghiţulescu: Şi eu vă mulţumesc.