Ascultă e-teatru

Arhiva TNR în presă

Ovidiu Miculescu, președintele SRR: Sursa principală de venit e taxa radio. Publicul plătește și noi îi dăm calitate

Joi, 17 Octombrie 2013 , ora 19.25
 

Președintele-director general al Societății Române de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu, se află de un an la conducerea SRR. El a vorbit într-un interviu acordat DC News despre proiectele Radio România, audiențele înregistrate și sursele de finanțare ale radioului public. Miculescu spune că, deși în epoca digitalizării, Radio România este pe plus, cunoaște un trend ascendent de audiență și conduce piața la capitolul market share pe indicatori național, urban, dar și în Capitală.

Cum reușește radioul să reziste în epoca video?


- Spre deosebire de celelalte medii, numai radioul poate fi "consumat" în timp ce faci și altceva! Radioul este mobil, merge cu tine peste tot, te însoțește când conduci, când alergi sau pedalezi cu căștile in urechi, când lucrezi, când gătești, când navighezi pe mare sau… pe internet, când stai înghesuit in autobuzul 133. Radioul este prima medie electronică de impact care a apărut și cu siguranță va "muri" ultimul daca asta se va întâmpla vreodată. Mai mult, nu aș numi această perioadă epoca video, ci epoca platformei comune, a device-ului unic, cu ajutorul căruia ai acces simultan la voce, muzică, date și imagine. Unii spun ca radioul este "bătrâna doamnă", alții spun ca resursa lui este inepuizabilă pentru că are capacitatea de a se reinventa mereu… În orice caz, in lume, pe mapamond statisticile spun ca oamenii ascultă radio într-un procent de trei ori mai mare decât cei care privesc televizorul; vă întreb… chiar și atunci când navigați pe net sau lucrați pe computer… dumneavoastră ascultați radio sau priviți un film? Radioul îl poți asculta oriunde și oricând și îl receptezi complet, continuu, îți intra în minte și în suflet; urechea este mult mai performantă decât ochiul… urechea nu are pleoapă.

Cum a ajuns SRR pe plus? Nu ar trebui să folosească toate resursele pe care i le acordă legea? Cum va trece în epoca digitalizării, internetului, multiplexoarelor?


- Radio România se finanțează, in principal, din taxa radio, cea mai mica din Europa, de altfel. O parte vine de la buget cu destinație foarte precisa pentru transmisie și relee (emițătorii din teritoriu), o altă parte pentru formații muzicale și Radio România Internațional si o foarte mica parte vine din publicitate. Deci sursa principală este taxa radio. Ascultătorii ne finanțează si pentru ei muncim. Iar faptul că realizăm un produs media foarte bun se reflectă în audiențele mari pe care Radio România le înregistrează zilnic. Într-un cuvânt publicul ne finanțează și noi îi întoarcem programe de calitate care plac si sunt ascultate (avem aproape cinci milioane de ascultători pe zi). Gestionam banul public cu mare responsabilitate și încercăm permanent să fim echilibrați și eficienți. Când am preluat anul trecut mandatul, Societatea Romana de Radiodifuziune era pe minus, și… mai mult, era și pe un trend descendent de audiență care dura de ceva timp; am găsit soluții manageriale optime, am redus cheltuielile și am crescut veniturile. Acum suntem în creștere de audiență, conducem piața în termeni de market share pe indicatorii național, urban si București si operam pe un plus financiar dublat de un cashflow foarte bun. E o munca grea, e complicat, societatea e mare și are inerții mari, în primul rând de mentalitate și capacitate de adaptare la prezent și la criteriile unei piețe media concurențiale. Radioul este o industrie, nu e un hobby. Radioul se administrează și se conduce pragmatic, nu emoțional, se bazează pe cercetare, pe obiective și criterii de performanță și se raportează permanent la public. Radio România are o misiune publica de îndeplinit si face asta echilibrat, modern, dedicat, profesionist si eficient. Mă întrebați cum vom trece in faza digitalizării, a internetului, a multiplexelor… Radio România a trecut deja: emitem digital, experimental ce-i drept si doar in București. Suntem prezenți in zona de on line cu toate posturile noastre, cu Rador, cu Orchestrele si Corurile Radio si cu teatrul radiofonic. Aici, în ceea ce privește mediul on line eu sunt încă nemulțumit pentru ca nu performăm așa cum ar trebui, dar vă asigur ca vom performa și în aceasta zona. Cat despre multiplexuri… așteptăm și noi să se întâmple ceva, să demareze odată activitatea operatorilor, oricare vor fi ei, numai sa pornească odată si noi vom fi acolo.

Cum rezistă în Republica Moldova?


- Radio Chișinău reprezintă un proiect foarte important pentru Radio România. Consiliul de Administrație a luptat mult pentru ca acest proiect sa prindă viata, sa ajungă in eter si sa repare o nedreptate care durează din 1940…. Radio Chișinău a fost primul studio de radio regional al Radioului public romanesc. Înființat în 1939, acest post de radio a funcționat doar un an si… in 1940, odată cu trecerea trupelor sovietice pe acolo, pilonul pe care erau antenele sa fie dărâmat, clădirea incendiata si colegii noștri împușcați… În buzunarul de la piept al unui bărbat împușcat si aruncat intr-o groapa comuna din fata clădirii arse a fost găsită legitimația de angajat al radioului. Exista marturii, fotografii, certitudini… jertfe. Radio Chișinău trebuia repornit, era o datorie pe care trebuia să o îndeplinim, și astăzi el funcționează intr-un mediu complicat, cu nostalgii și orgolii, cu peste 15 posturi in limba rusa… Radio Chișinău realizează programe serioase, informează corect si echilibrat, promovează si susține limba romana, istoria comună, tradițiile, valorile naționale și orientarea pro europeană. Anul trecut, la 1 Decembrie, de ziua Radio Chișinău au fost peste 20.000 de oameni care au sărbătorit împreună cu noi, în Piața Centrala, acest moment important. E un semn bun, nu? Un lucru aș mai avea de adăugat aici, vreau să mulțumesc Comisiilor de Cultură din Camera Deputaților și Senat pentru că au ajutat Radio România sa clarifice situația juridica a Radio Chișinău - să nu uitam ca acest post este într-un alt stat, sub o altă legislație, cu toate dificultățile ce decurg de aici.

Cum a fost concertul orchestrei Radio la Shanghai?


- A fost un succes pe care ni l-am dorit, dar care a depășit așteptările tuturor. Muzica lui Enescu dar mai ales Ciocârlia lui Grigoraș Dinicu În versiunea special orchestrată pentru acest festival și magistral interpretată de violonistul Gabriel Croitoru, acompaniat de Orchestra Națională Radio, dirijată de Tiberiu Soare, a entuziasmat publicul de la Shanghai Oriental Art Center. Acolo, concertul nostru s-a desfășurat în ajunul închiderii evenimentului muzical cu cea mai lungă tradiție din China - Shanghai Spring International Music Festival, sărbătoare organizată din 1960.

De altfel, toate evoluțiile în context internațional ale orchestrelor și corurilor radio au avut rezonanță si mai ales… remanență, fie că s-au desfășurat la București sau oriunde in lume, fie ca vorbim despre Festivalul RADIRO, Festivalul Enescu, Shanghai Spring Festival, Balchik Classic Days…

Pe ce se bazează succesul în asociațiile internaționale de profil?


Secretul succesului este implicarea constanta Și profesionalismul. Organismele internaționale nu premiază diletantismul si nu funcționează pe pile. Dacă SRR nu ar fi menținut o activitate susținută în cadrul organismelor audiovizuale internaționale, în momentul de față nu s-ar bucura de o poziție privilegiată. Astăzi avem membri in principalele comisii de specialitate ale EBU, deținem de 13 ani președinția comisiei radio la URTI si suntem de 5 ani membri ai comitetului director al COPEAM. În spatele acestui succes se afla ani de munca asidua, zeci de evenimente internaționale organizate de instituția noastră. Locurile pe care le deținem la ora actuala in ierarhia mondiala de profil sunt comparabile cu cele deținute de marile posturi publice din vestul Europei. Această activitate si vizibilitate crescuta a determinat conducerea Asia - Pacific Broadcasting Union (ABU) sa ne invite sa devenim membri asociați ai acestui important forum de cooperare mondială din zona Asia - Pacific (230 posturi de radio și televiziune cu audiență de aproape 4 miliarde de ascultători și telespectatori).

Si tot mulți ani de munca si viziune constantă se află în spatele faptului ca, an de an, la Paris, premiile radio ale celui mai mare concurs audiovizual le Grand Prix International URTI sunt decernate in cadrul unei ceremonii în care Radio România deține rolul principal.

Faptul că suntem permanent implicați în construcția unor evenimente internaționale de prestigiu, in special in zona de cultura - Festivalul Internațional al Orchestrelor Radio, Grand Prix Nova - primul festival internațional de teatru radiofonic din România, schimburile internaționale de concerte și înregistrări, înalta calitate a concertelor Orchestrei Naționale Radio ridicate constant pe platforma de sharing EBU, toate acestea contribuie la corecta noastră poziționare in comunitatea internaționala de profil.

Care sunt acțiunile mai puțin cunoscute ale radio, dar importante?


- Oh, aici sunt multe de spus. Sunt cazuri în care proiectele generate de Radio România și-au depășit în notorietate părintele. Chiar daca acum evoluează independent în mediile cărora le-au fost dedicate, publicul continua sa le asocieze cu numele nostru: Ora de educație muzicală în școli, Ascultă 5 minute de muzică clasică, Ora de educație teatrală sunt proiecte generate de Radio România Cultural și Radio România Muzical prin care noi ne-am dus concret către ascultătorii tineri, fie în clasele din școli, fie în laboratoare sau în sălile de festivități, acolo unde acestea se mai găsesc, fie în spații neconvenționale - mall-uri, aeroporturi. Pretutindeni am încercat să construim o relație prietenoasă între o temă culturală, dar deopotrivă educativă, și publicul tânăr.

Alte proiecte despre care as vrea sa va vorbesc sunt Turneele Radio România Cultural: Duelul viorilor, Pianul călător, Vioara lui Enescu la sate. Încercăm prin intermediul unei povești să atragem un public cât mai larg către cultura de calitate. Unele dintre aceste proiecte cultural-educative au o importantă componentă socială: fiecare ediție a turneului Pianul călător s-a finalizat cu încredințarea pentru 3 ani a unui pian de concert din partea Radio România unei comunități urbane mici, care nu avea un astfel de instrument; Vioara lui Enescu la sate aduce, de fiecare dată, un recital de muzică clasică susținut de violonistul Gabriel Croitoru și pianistul Horia Mihail în comunități rurale defavorizate. În multe cazuri, am ajuns la oameni care nu văzuseră niciodată, în realitate, o vioară sau un pian. Vin acolo, în câte un cămin cultural comunal, oameni din mai multe sate. Vin și stau nemișcați, mai bine de o oră, vrăjiți de muzică. Spuneți-mi, cine mai face discret astfel de gesturi culturale azi în România?

Târgul Gaudeamus Radio România - cel mai mare târg de carte din România, aflat anul acesta la a 20-a ediție, își completează acțiunea principală cu seria de campanii Cărțile se întorc acasă. Cea mai recentă campanie a adunat peste 9.000 de volume ale căror destinații au fost cele două biblioteci, cea școlară și cea comunală din localitatea Costache Negri (județul Galați), biblioteci care au fost distruse în totalitate de inundații. Nici asta nu se vede, nu ne umflăm în pene ca alții, dar se întâmplă și e bine că putem să o facem. Și lista poate continua cu excepționalele apariții ale Editurii Casa Radio: carte tipărită, audiobook-uri, compact discuri.

În tot ceea ce face, în tot ceea ce se vede sau nu se vede, Radio România servește misiunea publică și milioanele de ascultători care vin zilnic pe frecvențele noastre.

Sursa:DC News, interviu de Ion Voicu

Arhiva : 2017 | 2016 | 2015 | 2014 | 2013 | 2012 | 2011 | 2010 | 2009 |
Copyright © 2000 - 2017 SOCIETATEA ROMÂNĂ DE RADIODIFUZIUNE
Str. General Berthelot, Nr. 60-64, RO-010165, București, România
E-mail: webmaster@srr.ro