Patru povestiri de Petre Barbu la Radio România Actualități
Miercuri, 6 Martie 2013
, ora 15.43
Marți, 12 martie 2013, la ora 23.03, la Radio România
Actualități, Teatrul Național Radiofonic prezintă în premieră
Patru povestiri de Petre Barbu:
„Gerul iubirii”,
„Rolul vieții
mele”, „La
o crâșmă din Fundeni”,
„Vai, sărmanul
tată!”
Regia artistică: Attila Vizauer.
În distribuție: Vlad Ivanov, Dan Condurache, Dan Tudor, Andreea Vasile, Marioara Sterian, Ana Maria Țoghină.
Regia tehnică: Mihnea Chelaru.
Regia de montaj: Bogdan Golovei și Radu Verdeș.
Regia de studio: Milica Creiniceanu.
Regia muzicală: Mădălin Cristescu.
Redactor: Domnica Țundrea.
Spectacolul radiofonic aduce în atenția publicului patru povești de viață, impecabil alcătuite, patru întâmplări așezate într-un crescendo dramatic răscolitor, patru crâmpeie ale unui univers interior neliniștitor și lucid, îmbinând firescul cotidianului cu fiorul tragic, de sorginte aproape metafizică... pentru că fiecărei experiențe de viață îi corespunde o anumită filosofie și fiecare fapt relatat aduce cu sine o viziune despre lume...
Albert Camus spunea că “totul începe prin conștiință și nimic nu are valoare decât prin ea”. Petre Barbu reușește să capteze datele esențiale din cotidian și, filtrându-le prin propria luciditate, să recompună, cu forță de expresie, un univers tulburător... Se creează astfel o sinteză între lume și spirit, iar spectacolul ne prilejuiește apropierea de o problematică umană de maximă însemnătate, de la lucruri firești, de fiecare zi (atât de importante, în fond!) până la fiorul tragic al iminenței morții și, finalmente, chiar până la contactul cu moartea, relatat însă cu un fel de înghețare a emotivității, ceea ce sporește evident tensiunea dramatică și conferă montării radiofonice profunzime și forță filosofică.
Opera lui Petre Barbu reprezintă o constantă a carierei regizorale a lui Attila Vizauer, astfel încât se poate vorbi, fără îndoială, de acum, despre o relație dramaturg-regizor bine sudată în timp și exersată în multiple ocazii, scenice sau radiofonice... Faptul nu putea fi decât benefic pentru intuirea exactă, de către regizor, a intențiilor autorului, pentru valorificarea tuturor meandrelor, nuanțelor psihologice ale personajelor, pentru acea condensare a timpului dramatic, care ne determină să ne transpunem cu totul în atmosfera spectacolului și, ascultându-l cu atenție, să ne lăsăm copleșiți de emoție...
Montarea radiofonică se distinge prin calitatea compoziției auditive, prin tonul și ritmul secvențelor dramatice, printr-o atentă distribuire a planurilor sonore, prin crearea de imagini, de la cele ale unui cotidian aparent banal și până la construcții stranii, dedublări ale acțiunii și dialogului, evocări pe calea memoriei, proiecții în imaginar... Sunetul devine un adevărat personaj în spectacol, un partener al eroului principal (același în cele patru povestiri)... sonorități speciale creează o realitate paralelă, ambianța ne copleșește și ne potențează reacțiile afective...
Vlad Ivanov, în rolul personajului principal, se dovedește remarcabil prin firescul interpretării, prin emoție reținută și interiorizare, prin măsura dozei exacte, prin ușurința de a trece de la tonul unei discuții obișnuite la trăiri profunde, marcate de tragism și frământare lăuntrică, iar ceilalți actori își susțin partiturile cu talent și profesionalism, contribuind la crearea unei lumi extrem de percutante de realități concrete și imagini... La tot pasul, descoperim adevărul vieții, adevărul despre noi înșine și ne recunoaștem în aceste trăiri, în aceste întâmplări, în aceste emoții...
Spectacolul va putea fi audiat în avanpremieră luni, 11 martie 2013, la ora 11.00, la clubul Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei din București.
Regia artistică: Attila Vizauer.
În distribuție: Vlad Ivanov, Dan Condurache, Dan Tudor, Andreea Vasile, Marioara Sterian, Ana Maria Țoghină.
Regia tehnică: Mihnea Chelaru.
Regia de montaj: Bogdan Golovei și Radu Verdeș.
Regia de studio: Milica Creiniceanu.
Regia muzicală: Mădălin Cristescu.
Redactor: Domnica Țundrea.
Spectacolul radiofonic aduce în atenția publicului patru povești de viață, impecabil alcătuite, patru întâmplări așezate într-un crescendo dramatic răscolitor, patru crâmpeie ale unui univers interior neliniștitor și lucid, îmbinând firescul cotidianului cu fiorul tragic, de sorginte aproape metafizică... pentru că fiecărei experiențe de viață îi corespunde o anumită filosofie și fiecare fapt relatat aduce cu sine o viziune despre lume...
Albert Camus spunea că “totul începe prin conștiință și nimic nu are valoare decât prin ea”. Petre Barbu reușește să capteze datele esențiale din cotidian și, filtrându-le prin propria luciditate, să recompună, cu forță de expresie, un univers tulburător... Se creează astfel o sinteză între lume și spirit, iar spectacolul ne prilejuiește apropierea de o problematică umană de maximă însemnătate, de la lucruri firești, de fiecare zi (atât de importante, în fond!) până la fiorul tragic al iminenței morții și, finalmente, chiar până la contactul cu moartea, relatat însă cu un fel de înghețare a emotivității, ceea ce sporește evident tensiunea dramatică și conferă montării radiofonice profunzime și forță filosofică.
Opera lui Petre Barbu reprezintă o constantă a carierei regizorale a lui Attila Vizauer, astfel încât se poate vorbi, fără îndoială, de acum, despre o relație dramaturg-regizor bine sudată în timp și exersată în multiple ocazii, scenice sau radiofonice... Faptul nu putea fi decât benefic pentru intuirea exactă, de către regizor, a intențiilor autorului, pentru valorificarea tuturor meandrelor, nuanțelor psihologice ale personajelor, pentru acea condensare a timpului dramatic, care ne determină să ne transpunem cu totul în atmosfera spectacolului și, ascultându-l cu atenție, să ne lăsăm copleșiți de emoție...
Montarea radiofonică se distinge prin calitatea compoziției auditive, prin tonul și ritmul secvențelor dramatice, printr-o atentă distribuire a planurilor sonore, prin crearea de imagini, de la cele ale unui cotidian aparent banal și până la construcții stranii, dedublări ale acțiunii și dialogului, evocări pe calea memoriei, proiecții în imaginar... Sunetul devine un adevărat personaj în spectacol, un partener al eroului principal (același în cele patru povestiri)... sonorități speciale creează o realitate paralelă, ambianța ne copleșește și ne potențează reacțiile afective...
Vlad Ivanov, în rolul personajului principal, se dovedește remarcabil prin firescul interpretării, prin emoție reținută și interiorizare, prin măsura dozei exacte, prin ușurința de a trece de la tonul unei discuții obișnuite la trăiri profunde, marcate de tragism și frământare lăuntrică, iar ceilalți actori își susțin partiturile cu talent și profesionalism, contribuind la crearea unei lumi extrem de percutante de realități concrete și imagini... La tot pasul, descoperim adevărul vieții, adevărul despre noi înșine și ne recunoaștem în aceste trăiri, în aceste întâmplări, în aceste emoții...
Spectacolul va putea fi audiat în avanpremieră luni, 11 martie 2013, la ora 11.00, la clubul Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei din București.
Domnica Țundrea
Înapoi la În actualitate