Ascultă e-teatru

Arhiva Evenimente

Scriitori români interbelici și Marea Unire Spectacole în premieră absolută la Teatrul Național Radiofonic

Marți, 27 Noiembrie 2018 , ora 13.20
 
În cadrul proiectului „Scriitori români interbelici și Marea Unire”, proiect cultural finanțat de Guvernul României prin Ministerul Culturii și Identității Naționale, Radio România oferă ascultătorilor săi șase premiere radiofonice, construite într-un limbaj sonor modern, care vor celebra spiritul românesc și identitatea națională. Spectacolele pornesc de la texte semnate de autori români din perioada interbelică, opere literare de autentică valoare artistică și istorică, ale căror subiecte reflectă participarea României la Primul Război Mondial și importanța Marii Uniri de la 1918.

Teatrul Național Radiofonic și-a propus „realizarea unor versiuni radiofonice și difuzarea la Radio România a acestor opere create în preajma Marii Uniri și dedicate acestui eveniment unic”, prilej ce „va aduce în conștiința publicului de azi emoția împlinirii năzuințelor contemporanilor Marii Uniri”.

Lansarea proiectului va avea loc joi, 29 noiembrie 2018, la ora 13.00, la Muzeul Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8).

Veți asculta în premieră absolută, în ordinea difuzării pe posturile SRR dramatizări după texte de Camil Petrescu, Liviu Rebreanu, Octavian Goga, Lucian Blaga, dr. Vasile, Bianu, George Topîrceanu.


Marți, 27 noiembrie 2018, la ora 20.00, la Radio România Cultural: Sublocotenent în rezervă Camil Petrescu. Scenariu radiofonic de Florica Ichim și Irina Zlotea. Regia artistică: Claudiu Goga. În distribuție: Sorin Leoveanu, Adrian Titieni, Florica Ichim, Alexandru Jitea, Vlad Logigan, Matei Constantin. Regia de studio: Renata Rusu. Regia de montaj: Bogdan Golovei și Radu Verdeș. Regia tehnică și muzicală: Codrin Lazăr. Redactor: Crenguța Manea.

În 1916, atunci când a fost mobilizat ca sublocotenent în rezervă, Camil Petrescu avea 22 de ani. La vârsta tuturor elanurilor, a faptelor brave fără nicio condiție, a sincerității depline, foarte tânărul Camil trăiește experiența războiului în prima linie. Idealul României Mari și patriotismul autentic, înflăcărat îi susțin totala angajare pe câmpul de luptă; experiența directă a războiului este una decisivă, de cunoaștere și de confruntare a omului cu forțele brute dezlănțuite. Războiul, ca iminență a morții provocată de om, este tragic și absurd. Această experiență a fost apoi topită în opera literară a scriitorului Camil Petrescu sau i-a inspirat pagini în presa vremii.

Spectacolul Sublocotenent în rezervă Camil Petrescu, prin selecția de fragmente din opera sa, frânturi de corespondență ori notații și comentarii, focalizează nu numai personalitatea scriitorului, ci și chipurile camarazilor, faptele lor de arme, jertfa lor pentru Marea Unire.” (Crenguța Manea).

Tot la România Cultural,

joi, 29 noiembrie 2018, la ora 19.00, un spectacol aparte:

Triptic Liviu Rebreanu cuprinzând dramatizări după nuvelele de război publicate în volumul Catastrofa (Editura „Viața Românească”, 1921), în regia artistică a lui Mihnea Chelaru: Catastrofa dramatizare de Pușa Roth. În distribuție: Mihai Constantin, Daniela Ioniță-Marcu, Mircea Constantinescu, Mihai Dinvale, Lucian Iftime, Liviu Lucaci, Marius Rizea, Cristian Simion, Marius Călugărița, Daniel Tudorică, Dan Clucinschi, Cristi Dionise, Constantin Florescu, Angel Popescu, Costas Mincu, Alin Potop, Octavia Dicu. Muzică originală de George Marcu. Redactor: Costin Tuchilă. Regia de studio: Janina Tudor. Regia de montaj: Monica Wilhelm. Regia tehnică și muzicală: Mădălin Cristescu. • Ițic Ștrul, dezertor..., dramatizare de Andreea Chelariu. În distribuție: Marius Rizea, Lucian Iftime, Mihaela Bețiu, Dan Clucinschi, Daniel Tudorică, Ioana Chelaru, Octavia Dicu, Alin Potop. Muzică originală de George Marcu. A interpretat: Roberto Grigore (fluier). Redactor: Costin Tuchilă. Regia de studio: Janina Tudor. Înregistrări teren: Bogdan Dumitrescu și Cătălin Coman. Regia tehnică și muzicală: Mădălin Cristescu. • Hora morții, dramatizare de Pușa Roth. Regia tehnică și artistică: Mihnea Chelaru. În distribuție: Cosmin Șofron, Gavril Pătru, Irina Ungureanu, Lucian Iftime, Gelu Nițu, Mircea Constantinescu, Angel Popescu, Marius Călugărița, Dan Clucinschi, Daniel Tudorică, Ionuț Kivu, Cornel Mihalache, Ion Arcudeanu, Dan Bobe, Octavia Dicu, Costas Mincu, Corneliu Chiricheș, Denis Hanganu, Matei Constantin. Muzică originală de George Marcu. Redactor: Costin Tuchilă. Regia de studio: Janina Tudor. Regia de montaj: Bogdan Golovei.

După romanul Ion (1920), ca un preludiu la Pădurea spânzuraților (1922), Liviu Rebreanu publică în volum nuvele de război. În 1921, apare Catastrofa. Autorul considera pe bună dreptate că aceste nuvele trebuie să stea între aceleași coperte datorită unității lor tematice. În comentariile critice este deja un loc comun faptul că în nuvela Catastrofa, publicată pentru prima dată în magazinul ilustrat lunar, «Lectura pentru toți», condus de Eugen Lovinescu (nr. 5, aprilie 1919, p. 266–287), apare tema esențială din Pădurea spânzuraților, conflictul dintre datoria militară și sentimentul național la românii înrolați în armata austro-ungară, puși în situația de a lupta împotriva fraților lor. Cazul de conștiință nu mai e, astfel, unul individual, ci devine, cum s-a spus, o proiecție a general-umanului. Nu e deloc exagerat să considerăm de fapt Pădurea spânzuraților, care excelează în analiza stărilor sufletești, «dramă a condiției umane», așa cum o făcea Ov. S. Crohmălniceanu. La rândul ei, cu mijoacele prozei scurte, nuvela Catastrofa rămâne o creație antologică iar termenul de capodoperă (oricât ar fi de demonetizat pentru unii) nu e hazardat în cazul ei, cum nu ar fi nici pentru celelalte două, teribila – prin subiect, concizia tratării și conotațiile lui – Ițic Ștrul, dezertor... și Hora morții, în care tema războiului se combină cu cea a rivalității erotice.

Spectacolul pe care vi-l propune Teatrul Național Radiofonic urmează cu fidelitate intențiile lui Rebreanu, de la ordinea în care au fost publicate în volum cele trei nuvele la nuanțele de psihologie care individualizează personajele. În limbaj teatral-radiofonic, acest triptic valorifică o dată plus marele talent al scriitorului de a exprima fără risipă de procedee artistice, dar atât de pregnant (și ofertant pentru teatru), tensiunile insuportabile generate de ceea ce numim generic dramă de conștiință.” (Costin Tuchilă).

La Radio România Actualități,

joi, 29 noiembrie 2018, de la ora 23.05, îl veți asculta pe actorul Dorel Vișan interpretând poeme de Octavian Goga în spectacolul Octavian Goga – Să nu știe nimeni ce răni te dor, scenariu radiofonic de Costin Tuchilă. Redactor: Costin Tuchilă. Regia de montaj: Florin Bădic. Regia muzicală: Stelică Muscalu.

În seara zilei de sâmbătă, 1 decembrie 2018, la ora 20.30, la Radio România Cultural, Teatrul Național Radiofonic va difuza spectacolul Hronicul și Cântecul Marii Uniri după Hronicul și Cântecul Vârstelor de Lucian Blaga. Scenariu de Rodica Mandache. Adaptarea radiofonică: Felicia Pinte și Magda Duțu. Regia artistică: Gavriil Pinte. În distribuție: Marcel Iureș, Vlad Zamfirescu, Damian Victor Oancea, Mihai Constantin, Dan Aștilean, Mircea Constantinescu, Rodica Mandache, Amalia Ciolan, Niculae Urs, Eugenia Barbu, Crina Mureșan, Bogdan Dumitrescu, Vasile Toma, Adelaida Perjoiu, Tomi Cristin, Ana Maria Bălescu, Valentin Uță, Felicia Pinte, Magda Duțu, Mirela Georgescu, Silvia Creiniceanu. Regia de montaj: Radu Verdeș și Florin Bădic. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Andrei Miricescu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor: Magda Duțu.

Duminică, 2 decembrie 2018, la ora 14.00, la Radio România Cultural, vă propunem un spectacol de teatru-document realizat după o carte rară de memorialistică, esențială însă pentru epoca în discuție, cunoscută astăzi doar de cercetători. În regia lui Attila Vizauer, veți putea asculta Ziua cea mare, scenariu radiofonic de Daniela Șontică după Însemnări din Războiul României Mari de dr. Vasile Bianu, cu Florin Zamfirescu în rolul dr. Vasile Bianu. În distribuție: Florin Zamfirescu, Gelu Nițu, Mircea Rusu, Dan Condurache, Liliana Pană, Mircea Constantinescu, Mihai Niculescu, Paul Chiribuță, Gavril Pătru, Mihai Dinvale, Ștefan Velniciuc, Cristian Iacob, Alexandru Georgescu, Nicolae Călugărița, Liviu Lucaci, Marius Călugărița, Angel Popescu, Cristian Simion, Dan Bobe, Octavia Dicu, George Grigore, Costas Mincu, Matei Constantin și copiii Ana-Delia Stănescu și Silviu Stănescu. Muzica originală și regia muzicală: Stelică Muscalu. Redactor: Costin Tuchilă. Regia de studio: Janina Tudor. Regia de montaj: Radu Verdeș. Regia tehnică: Andrei Miricescu și Mădălin Cristescu.

⁞„În 1926 apăreau la Institutul de Arte Grafice «Ardealul» din Cluj două ample volume de dr. Vasile Bianu, Însemnări din Războiul României Mari. Născut în 30 septembrie 1858, la Aiud, Vasile Bianu fusese la începutul carierei sale medic de plasă în județele Bacău și Suceava, apoi la Spitalul din Galați și la Spitalul Horezu-Vâlcea. Îl regăsim timp de aproape trei decenii ca medic primar la Spitalul «Ion C. Brătianu» din Buzău (1892–1920), fiind totodată, și medic-maior în rezervă, în evidențele Regimentului 8 Infanterie Buzău. Renumit chirurg, a desfășurat în același timp și o laborioasă activitate culturală și publicistică, colaborând asiduu la revistele medicale ale vremii. Membru corespondent al Academiei de Științe din România, a fost laureat al Academiei Române, cu Premiul „Năsturel-Herescu” (1911) pentru lucrarea Dicționarul sănătății sau Doctorul de casă (1910; ediția a II-a, 1941). A murit la Cluj în 1927.

După peste patru decenii petrecute în Regat, Vasile Bianu s-a retras în ultimii ani ai vieții la Cluj, unde a început redactarea Însemnărilor din Războiul României Mari (la care participase încă din prima zi a războiului ca medic-colonel al Spitalului de Etapă nr. 3 al Corpului 3 Armată). Cele două volume cuprind fapte trăite de autor, aflate de la martori oculari sau din presa vremii, dar și prețioase documente de arhivă, începând cu ziua mobilizării, 27 august 1916, până la Pacea de la București din 7 mai 1918, în primul volum, care reprezintă, după cum menționează autorul, «calvarul neamului românesc». În cel de-al doilea, «apoteoza neamului românesc», sunt notate și comentate evenimentele de la Pacea de la București până la Încoronarea Regelui tuturor Românilor la Alba Iulia, 15 octombrie 1922. Intitulată modest Însemnări, cartea doctorului Vasile Bianu este o lucrare de memorialistică de primă importanță pentru perioada Primului Război Mondial și Unirii de la 1 Decembrie 1918, autorul notând riguros, zilnic, evenimentele și comentându-le adesea pe larg. Informația, din experiența directă a autorului sau culeasă din documente și din presa vremii, cu detalii pe care cu greu le-am mai găsi astăzi, îi conferă nu numai autenticitate și valoare documentară, ci și caracterul de frescă a epocii în discuție.”(Costin Tuchilă)

Am dorit să dramatizez însemnările doctorului Vasile Bianu din admirație pentru uriașa lui preocupare de a nota cu fidelitate faptele trăite de toți românii într-o perioadă foarte importantă pentru noi toți, aceea a făuririi României Mari, clădită prin jertfele din război și prin acțiunile politice. Mai admir la el compasiunea și implicarea în evenimentele narate. În același timp, mi-am dat seama că este una dintre cărțile cele mai edificatoare pe tema amintită, fiind o lecție de istorie agreabil povestită.

Scenariul meu, Ziua cea mare, surprinde exuberanța bucureștenilor care au aflat vestea Unirii, dar care în același timp trăiesc bucuria întoarcerii suveranilor din exilul de la Iași. În paralel, prin efecte artistice specifice, este redată și nestăvilita fericire ce a cuprins mulțimea de peste 100.000 de oameni adunați la Alba Iulia pentru a cere Unirea Transilvaniei cu Țara. Apar în însemnările memorialistului Vasile Bianu și în scenariul meu și atmosfera zilei de 13 decembrie 1918, când delegația de la Alba Iulia a ajuns la București aducând documentul atât de așteptat, Rezoluția Adunării Naționale de la Alba Iulia, care consfințea Unirea Transilvaniei cu vechiul Regat, și cea a zilelor următoare, cu personaje și detalii istorice extrem de prețioase, transfigurate cu mijloacele proprii teatrului la microfon.” (Daniela Șontică).

Comunicat al Teatrului Național Radiofonic

Vezi și: http://tnr.srr.ro/

http://revistateatrala.radioromaniacultural.ro/revista-teatrului-national-radiofonic-editie-dedicata-centenarului-marii-uniri/

Pagini de facebook dedicate spectacolelor:

https://www.facebook.com/Ziua-cea-mare-Daniela-%C8%98ontic%C4%83-770316586642269/?modal=admin_todo_tour

https://www.facebook.com/Dorel-Vi%C8%99an-Octavian-Goga-363746447729070/?modal=admin_todo_tour

https://www.facebook.com/Triptic-Liviu-Rebreanu-1392405367562313/?modal=admin_todo_tour

Arhiva : 2024 | 2023 | 2022 | 2021 | 2020 | 2019 | 2018 | 2017 | 2016 | 2015 | 2014 | 2013 | 2012 | 2011 | 2010 |
Copyright © 2000 - 2017 SOCIETATEA ROMÂNĂ DE RADIODIFUZIUNE
Str. General Berthelot, Nr. 60-64, RO-010165, București, România
E-mail: webmaster@srr.ro