Născut la 3 februarie 1941, la Calafat, Ștefan Iordache a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică "Ion Luca Caragiale" ’din București la doar 22 ani iar aplauzele călduroase primite, la spectacolul de diplomă, cu rolul Arturo Ui din spectacolul Ascensiunea lui Arturo Ui nu poate fi oprită de Bertolt Brecht, aveau să însoțească, mai apoi, toate partiturile interpretate de el de-a lungul unei cariere impresionante, de aproape cinci decenii. Actor de teatru și film, de televiune și Radio, Ștefan Iordache a interpretat peste 100 de roluri din literatura lumii, sub bagheta celor mai importanti regizori români, în spectacole care au scris istoria teatrului contemporan, pe scenele teatrelor din țară- Timișoara, Constanța- și pe scenele bucureștene-la Teatrul Nottara, la Teatrul Național dar și pe scena Teatrului Mic ori la Teatrul de Comedie.

Fascinația pe care o exercita actorul, deopotrivă asupra publicului dar și asupra regizorilor, personalitatea sa artistică unică, timbrul grav, inconfundabil, au făcut ca regizorii teatrului la microfon să intuiască imensul său potențial radiofonic. Mai întâi sub bagheta maestrului Paul Stratilat, apoi a mai tinerilor, pe atunci, Dan Puican, Titel Constantinescu, Leonard Popovici ori Cristian Munteanu, Ștefan Iordache, a fost, la teatrul radiofonic, shakesperienii Othello dar și Oberon, Faust din poemul lui Goethe, Orin în spectacolul Din jale se întrupează Electra, dar și Avram Iancu din drama lui Lucian Blaga ori Niculae din Moromeții lui Marin Preda... partituri stilistice ce acoperă o plajă dramatică vastă și variată, îndreptățind opinia regretatului regizor Cristian Munteanu, care afirma, în paginile volumului Ştefan Iordache – Regele Scamator de Ludmila Patlanjoglu( apărută la Editura Curtea Veche, în anul 2008): ,, Iordache a ştiut să cânte, ca nimeni altul, pe toate registrele personajelor sale. El are acest har proteic de a-şi schimba vocea după feţele interioare ale personajelor. El este vioara – un Amati de preţ-, dar şi lutierul care mânuieşte arcuşul...” De altfel, Cristian Munteanu avea să semneze, în anul 2003, cel din urmă spectacol, realizat de Ștefan Iordache la teatrul radiofonic, încredințându-i rolul principal din Repețiția moldovenească sau Noi și iar noi, adaptare radiofonică de Costin Tuchilă după farsa lui Costache Caragiale. Patru ani mai târziu, la mijloc de septembrie, Ștefan Iordache trecea în neființă...

Teatrul Național Radiofonic vă invită să-l reascultați pe Ștefan Iordache,începând de luni, 21 martie și până joi, 24 martie, de la ora 23.05, la Radio România Actualități, în patru spectacole de referință din Fonoteca de aur: Bel Ami de Guy de Mupassant, Casa de Rumba – un veritabil poem radiofonic epistolar, semnat de dramaturgul leton Iurii Kiranov, interpretat de Ștefan Iordache și Carmen Galin, Pavilonul cu umbre de Gib Mihăescu și Război cu Troia nu se face de Jean Giraudoux, spectacole semnate de Paul Stratilat și Dan Puican.