''Panait Istrati - Omul-Ecou''
Teatrul Național Radiofonic vă invită
marți, 23 noiembrie 2010, de la ora 19.00 – la Radio România
Cultural, sa ascultati, premiera radiofonica: “Panait Istrati –
Omul-Ecou”, realizată după un scenariu radiofonic de Camelia
Stănescu și Dan Ursuleanu - spectacol-document prezentat în cadrul
proiectului "Biografii, memorii", la Radio România
Cultural.
În
distribuție: Florin Zamfirescu, Constantin Codrescu, Gabriela
Popescu, Emil Hossu. Fragmente din Fonoteca de Aur și din arhiva
AsociațieiPrietenii lui Panait Istrati dinRomânia, cu- Victor
Rebengiuc, Marcel Iureș, Adrian Pintea, Carmen Galin, Alexandrina
Halic, Mirela Gorea, Ștefan Sileanu, Valentin Uritescu, Monica
Ghiuță - din spectacole Panait Istrati realizate în regia lui
Cristian Munteanu. În rolul lui Panait Istrati - Florian Pittiș.
Variațiuni pe tema cântecului popular grecesc "Neranțula"
- Doru Stănculescu și Sorin Minghiat.
Regia artistică este semnată de Petru Hadârcă.
Regia de studio: Milica
Creiniceanu.
Regia muzicală: Stelică Muscalu.
Regia tehnică: ing.
Luiza Mateescu.
Redactor și producător: Magda Duțu.
Evenimentul - care va avea loc la
clubul Ramada-Majestic, pe Calea Victoriei, în București - va
prilejui întâlnirea realizatorilor spectacolului cu jurnaliști
interesați de acest subiect, oameni de teatru, cunoscători ai
operei lui Panait Istrati sau simpli admiratori ai marelui scriitor
brăilean.
Un spectacol-document, prezentat în
două părți, dedicat scriitorului unic, povestitorul fãrã egal, "pelerinul inimii", "vagabondul de geniu" sau
"Omul-Soare", "Omul-Ecou", "Gorki al
Balcanilor"- cum era numit Panait Istrati.
Prima parte a acestui documentar
artistic - "Panait Istrati - Oameni pietre, oameni sori"- a
fost difuzată marți, 9 noiembrie 2010, la Radio România Cultural.
Partea a II-a - "Panait Istrati - Omul-Ecou" - va fi
prezentată în premieră, marți, 23 noiembrie2010, de la ora 19.00
- la Radio România Cultural.
Scenariul radiofonic alcãtuit de cãtre
cei doi autori - Camelia Stãnescu și Dan Ursuleanu - evidențiazã
câteva aspecte definitorii pentru biografia sentimentalã a lui
Istrati, determinante în evoluția sa de la hoinarul sãrac la
scriitorul bilingv de reputație mondialã: relația sa cu realitatea
și cu idealitatea, rolul cãrților scrise sau citite de el în
rafinarea propriei personalitãți, iluzionãrile și decepțiile,
experiența de cãlãtor internațional, concepția despre prietenie
reflectatã în opera literarã și...oamenii-cheie cunoscuți de-a
lungul anilor.
Sunt valorificate înregistrãri
valoroase existente în Fonoteca de Aur a Teatrului Național
Radiofonic și în arhiva Asociației « Prietenii lui Panait Istrati
» din România; mărturii și opinii despre scriitor ale unor oameni
de litere care i-au cunoscut viața și opera, ale unor apropiați,
ale comentatorilor săi în postumitate: Nicolae Balotă, profesor
universitar, critic, istoric literar, eseist, încearcă să
deslușească percepția cititorului francez la parcurgerea textelor
istratiene; Christian Golfetto, directorul Caietelor Panait Istrati
din Franța, subliniază capacitatea marelui brăilean de a rămâne
fidel convingerilor sale, visului, idealului social, adevărului și
frumuseții în care a crezut toată viața, cu toată puterea
sufletului;
Alexandru Talex, publicist, și
traducător al lui Panait Istrati, marele prieten in posteritate al
acestuia, pune cea de a doua călătorie a scriitorului în Uniunea
Sovietică sub semnul « falimentului speranței ». Evocă ofensiva
calomnioasă îndreptată asupra autorului în "Spovedanie
pentru învinși ", prima carte care dazvăluie tarele adânci
ale comunismului, precum și actul de justiție în contemporaneitate
făcut scriitorului de catre ziarul L'Humanité.
Comentatorul - interpretat de Florin
Zamfirescu - ordonează într-o succesiune logică aceste mărturii
și considerentele lui Panait Istrati, precum și fragmentele
dramatizate din opera scriitorului.
În rolul lui Panait Istrati se remarcă
un actor de geniu, înzestrat cu toate harurile: voce inconfundabilã,
inteligențã, eleganțã, culturã, egalã înzestrare pentru dramã
și comedie - Florian Pittiș. Așa cum sublinia Dan Ursuleanu - unul
dintre autori - " Nu este o întâmplare faptul cã, timp de
peste 20 de ani, "Moțu" Pittiș a fost interpretul ideal
al lui Panait Istrati în dramatizãrile radiofonice. Fonoteca
pãstreazã zeci de ore de înregistrãri ale acestui tandem cu mare
valoare documentarã."
La 16 aprilie 2010, s-au împlinit 75
de ani de la moartea lui Panait Istrati. Printr-o semnificativă
coincidență, 2010 figurează în calendarul UNESCO ca Anul
Internațional al apropierii între culturi. Opera lui Panait
Istrati, revendicată în egală măsură de România și de Franța,
este un exemplu superlativ de apropiere între cele două culturi.
"Viața singularului prozator
este, în sine, un roman palpitant. Născut în mizerie, a îmbogățit
omenirea cu comorile scrisului său. A încercat 20 de meserii și a
dobândit excelența în două, adevărate provocări: literatura și
gazetăria. Hărăzit să trăiască anonim, și-a depășit
condiția, dobândind prietenia celebrităților. Doborât de grele
încercări a vrut să-și ia viața, însă a cucerit-o pe cea
veșnică, rezervată doar celor puțini și aleși - nemurirea în
posteritate. A călătorit cu patimă prin lume, dar a restituit
pământului adevărata frumusețe a unor tărâmuri românești -
Bărăganul, Dunărea și Delta ei. La vârsta când alți
adolescenți își pierd timpul, el citea clasicii literaturii
universale și îl aprofunda pe Schopenhauer. La 40 de ani învăța
- fără profesor ! - limba franceză, în care avea să-și
ilustreze condeiul cu strălucire. A iubit revoluția rusă, dar a
urât consecințele ei. Grav bolnav, a însănătoșit mentalități
și relații umane. Câte paradoxuri, și nu sunt singurele, în
acest grozav Panait Istrati!" - sublinia Dan Ursuleanu.