Duminică, 25 martie, de la ora 9.07, la Radio Romania Actualităţi, Teatrul Naţional radiofonic pentru copii vă invită să ascultaţi, în premieră ,, Cerbul de aur’’ scenariu radiofonic de Gavriil Pinte , după un basm cules, în secolul al XIX-lea, de Dumitru Stăncescu.

Audiţia cu public a spectacolului radiofonic va avea loc, luni, 26 martie, de la ora 11.00 la clubul Ramada Majestic de pe Calea Victoriei.

În toate rolurile: Dora Ortelecan Dumitrescu.

rin incantaţii şi sonorităţi de dincolo de lume, prin corespondenţe auditive ce ritmează acţiunea şi prin covârşitoarea ,,Biblioteca pentru toţi’’ este, poate, cel mai important, mai longeviv şi mai cunoscut proiect editorial din spaţiul nostru cultural, care a dăruit cititorilor posibilitatea întalnirii cu operele clasicilor literaturii romanesti si universale.

Peste numele fondatorilor acestei monumentale colecţii s-a aşternut, însă, pe nedrept, uitarea.

Era 1 martie 1895, cand doi intelectuali din Muntenia , tineri şi entuziaşti, puneau bazele ,, Bibliotecii pentru toţi’’. Numele lor erau Dumitru Stăncescu şi Carol Muller. La acea dată, Dumitru Stăncescu, publicist, scriitor, editor şi nu, în ultimul rand, culegător de folclor, nu avea decat 29 ani. După debutul din revista ,, Literatorul’’, sub directoratul lui Alexandru Macedonski, debut salutat unanim de reprezentanţii de marcă ai slovei romanesti, Dumitru Stăncescu publicase snoave, basme, istorisiri şi traduceri în periodice, devenind un nume sonor in peisajul cultural al vremii. Atenţia colegilor de breaslă a fost atrasă însă, cu precădere, de basmele culese de tanarul scriitor, basme de o mare expresivitate , trancrise în modul cel mai fidel cu putinţă şi care păstrau nealterate dimensiunea oralităţii, conciziunea şi claritatea proprii povestitorilor din Muntenia, după cum afirma profesorul Iordan Datcu. Şi tot domnia sa, continua: ,, Colecţia clasică de basme populare a lui Dumitru Stăncescu , tipărită în şapte cărţi şi însumand 57 de poveşti, (…) constituie un moment de seamă în istoria culegerii prozei noastre populare, comparabil doar cu acela reprezentat de Petre Ispirescu,, , am incheiat citatul.

Basme culese din popor ( 1885), Basme culese din gura poporului, 1892, Snoave sau glume populare 1893, volum urmat în acelasi an de Cerbul de aur si alte basme pentru copii sunt doar cateva dintre culegerile de poveşti populare , purtand pe copertă numele lui Dumitru Stancescu. Din tezaurul inestimabil dăruit literaturii romane de ilustrul folclorist, Teatrul Naţional Radiofonic pentru copii a ales, realizat şi va prezenta, în premieră, spectacolul ,, Cerbul de aur’’. Scenariul şi regia artistică sunt semnate de Gavriil Pinte.

Spectacolul radiofonic, încărcat de semne si simboluri, reconstruieşte atat de dorita Ţară de nicăieri, un tăram de dincolo si dincoace deopotrivă, în care realul şi fabulosul coexistă şi convieţuiesc în modul cel mai firesc cu putinţă, recreand o dimensiune excepţională a spiritualităţii romaneşti: comunicarea omului cu tainele universului. În viziunea regizorală a lui Gavriil Pinte, actriţa Dora Ortelecan Dumitrescu dă încă o dată măsura talentului său excepţional, interpretand toate rolurile, care cuprind o paletă foarte largă, de la eroii principali, surprinsi in evolutia lor- de la copilarie la adolescenta şi tinerete, şi pană la numeroasele personaje din planul secundar, care intregesc şi îmbogăţesc povestea .

În decorul sonor muzical, semnat de Patricia Prundea şi tehnic, realizat de inginer Iulian Iancu, spectacolul radiofonic ,, Cerbul de aur’’ vă va dărui, sperăm, bucuria reintalnirii cu spatiul privilegiar al Basmului, dar făcut deopotrivă celor mai mici dar şi celor mai mari ascultători.

Din echipa de realizatori mai fac parte: Monica Wilhelm, Radu Verdeş şi Bogdan Golovei –regizori de montaj, Milica Creiniceanu, regizor de studio şi Irina Soare, redactor şi coordonator de proiect.