Ascultă e-teatru

Arhiva In actualitate

,,Pădurea spânzuraților'' de Liviu Rebreanu, în premieră la Teatrul Național Radiofonic

Miercuri, 21 Noiembrie 2018 , ora 12.24
 

Teatrul Național Radiofonic prezintă în premieră, în perioada 26 – 28 noiembrie, zilnic, de la ora 23.05, la Radio România Actualități: „Pădurea spânzuraților” de Liviu Rebreanu. Dramatizarea radiofonică și regia artistică: Gavriil Pinte. În distribuție: Andrei Sabău, Gavril Pătru, Amalia Ciolan, Marina Fluerașu, Ion Haiduc, Dan Aștilean, Daniel Badale, Mircea Alexandru Băluță, Valentin Uță, Mihai Bisericanu, Dorin Andone, Andrei Ciopec, Felicia Pinte, Mircea Constantinescu, Ana-Maria Bălescu, Orodel Olaru, George Constantinescu, Sorin Cociș, Paul Talașman, Tomi Cristin, Dorin Niculescu, Vasile Toma, Gavriil Pinte. Naratori: Florentina Tănase și Mihai Constantin. Regia de montaj: Robert Vasiliță. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor și coordonator de proiect: Domnica Țundrea.

Spectacolul va putea fi audiat integral, în avanpremieră, luni, 26 noiembrie, de la ora 17.00, la Ramada Bucharest Majestic Hotel, sala „Academiei”. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.


Spectacolul „Pădurea spânzuraților” de Liviu Rebreanu este dedicat Centenarului Marii Uniri a României și reprezintă un gest de profund respect al Teatrului Național Radiofonic pentru istoria națională și pentru Marea Unire de la 1918. Prin analiza profundă a faptelor istorice, prin reflectarea unor momente din primul război mondial, prin suflul de emoție ce învăluie spectacolul, această nouă transpunere radiofonică a romanului „Pădurea spânzuraților”, în dramatizarea și regia lui Gavriil Pinte, se constituie într-o pagină sonoră de istorie românească, o producție-eveniment, care propune o viziune aparte asupra romanului lui Liviu Rebreanu.

Romanul „Pădurea spânzuraților”, apărut în 1922 la Editura Cartea Românească, reia, pe fundalul primului război mondial, tema unei nuvele anterioare a lui Rebreanu, „Catastrofa”, publicată în 1919. În volumul „Mărturisiri literare” (Editura Minerva, București, 1971), Liviu Rebreanu se destăinuie: <<„Pădurea spânzuraților” s-a născut dintr-o fotografie pe care mi-a arătat-o un prieten, la sfârșitul anului 1918. Fotografia reprezenta o pădure plină de cehi spânzurați în dosul frontului austriac dinspre Italia. [...] Fotografia m-a impresionat puternic și m-a urmărit multă vreme.>> Lucrând la roman, Rebreanu află că fratele său, sublocotenentul Emil Rebreanu, pe care familia îl credea prizonier, fusese de fapt condamnat la moarte și executat prin spânzurare, pentru dezertare din Armata Austro-Ungară, spionaj și încercarea de a traversa frontul, spre a se alătura românilor. <<Subiectul „Pădurii spânzuraților”, o construcție cerebrală la început, s-a umanizat numai când a intervenit contactul cu viața reală și cu pământul. Fără de tragedia fratelui meu, „Pădurea spânzuraților” sau n-ar fi ieșit deloc, sau ar fi avut o înfățișare anemică, livrescă, precum au toate cărțile ticluite din cap, la birou, lipsite de seva vie și înviorătoare pe care numai experiența vieții o zămislește în sufletul creatorului...>>, adăuga Liviu Rebreanu, în amintitul volum.

Dramatizarea radiofonică realizată de Gavriil Pinte a selectat inspirat fapte, gânduri, planuri ale romanului, structurându-le într-o arhitectură modernă și expresivă, favorabilă transpunerii în registru auditiv, prin alternanța de întâmplări, dialoguri, introspecții și prin faptul că se creează un adevărat film al desfășurării evenimentelor, pe care, odată îmbogățit prin limbaj sonor, receptorul îl poate vedea cu ochii minții... Spectacolul configurează un univers profund, sugestiv, îmbinând istoria, simțirea, incandescența trăirilor, intensitatea credinței, puritatea iubirii, cu presentimentul morții și cu imaginea spânzurătorilor, care domină dintru început spațiul și timpul istoric și gândurile personajelor.

Gavriil Pinte a privit „Pădurea spânzuraților” ca pe un roman dostoievskian, accentuându-i latura religioasă, atent la viața subconștientului, la căutările erolui principal, Apostol Bologa, la relația acestuia cu divinitatea... Unul dintre atuurile imbatabile ale montării radiofonice îl reprezintă distribuția absolut excepțională, alăturând interpreți consacrați unor tineri aflați la început de drum artistic, a căror prezență la Teatrul Național Radiofonic se anunță a fi una de lungă durată și de autentică valoare.

În rolul lui Apostol Bologa, Andrei Sabău debutează spectaculos la Teatrul Național Radiofonic, construindu-și personajul din idei incandescente și atitudini dilematice, din certitudini și ezitări, din îndoieli și idei mistice, sub atenta îndrumare a regizorului Gavriil Pinte. Ilona este întruchipată de o altă voce tânără, subtilă, nuanțată – este vorba despre actrița Marina Fluerașu, care pune în personajul său puritate, dăruire, iubire, feminitate... Gavril Pătru propune un Klapka interiorizat, complex, construit nu doar din replici, ci și din atitudini reprimate și gânduri nerostite. Vocile tuturor actorilor prezenți în distribuție conturează un univers puternic, răscolitor, emoționant.

Regia tehnică semnată de ing. Mirela Georgescu și regia muzicală a lui Stelică Muscalu compun un spațiu auditiv sensibil și expresiv, muzica și decupajul radiofonic având un rol esențial în redarea puternicului conflict interior, trăit de către Apostol Bologa, în analiza fină a stărilor de conștiință, a neliniștilor și a obsesiilor subconștientului acestuia. Lumina, invocată de către Apostol Bologa, își găsește un echivalent sonor, devenind aproape un personaj, în contextul auditiv al întregului spectacol.

Spectacolul „Pădurea spânzuraților” de Liviu Rebreanu, în dramatizarea și regia lui Gavriil Pinte, montat în Anul Centenarului la Teatrul Național Radiofonic, este o operă sonoră puternică, răscolitoare, oferindu-le actorilor ocazia de a se confrunta cu partituri ample, roluri importante, figuri emblematice pentru istoria literaturii naționale și pentru spiritualitatea românească.

Domnica Țundrea
Arhiva : 2019 | 2018 | 2017 | 2016 | 2015 | 2014 | 2013 | 2012 | 2011 | 2010 |
Copyright © 2000 - 2017 SOCIETATEA ROMÂNĂ DE RADIODIFUZIUNE
Str. General Berthelot, Nr. 60-64, RO-010165, București, România
E-mail: webmaster@srr.ro