Ascultă e-teatru

Arhiva In actualitate

Regizorul Cristian Munteanu - vedeta spectacolelor de teatru radiofonic, în perioada 5-7 februarie, la Radio România Actualități

Luni, 5 Februarie 2018 , ora 9.05
 

În perioada 5-7 februarie 2018 veți asculta la Radio România Actualități, spectacole în regia lui Cristian Munteanu: „Micile tragedii” de A. S. Pușkin (luni, 5 februarie, ora 23.05), „Apa vie” de Josef Toman (marți, 6 februarie, ora 23.05), „Vernisaj” de Cristian Munteanu (miercuri, 7 februarie, ora 23.05).


Cristian Munteanu (25 august 1936, București–31 ianuarie 2008, București) este unul dintre numele cele mai mari din întreaga istorie a teatrului radiofonic românesc, nu numai pentru că o amplă fonotecă de înregistrări cu spectacole de gen poartă semnătura sa regizorală, ci prin valoarea artistică – de multe ori prin noutatea adusă în epoca respectivă, prin modernitatea ce rezistă și astăzi – a majorității acestor spectacole. Absolvent al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică din București în 1959, regizor mai întâi la Teatrul din Piatra Neamț, a fost angajat în 1962 la Radiodifuziunea Română, ca regizor artistic. După decembrie 1989, a devenit primul redactor-șef al Redacției Teatru, care fusese până atunci secție a redacției emisiunilor culturale. Practic, Cristian Munteanu a pus bazele activității distincte a acestei redacții în forma în care se desfășoară ea astăzi.

Cele patru decenii și jumătate dedicate teatrului radiofonic înseamnă peste o mie de spectacole cu piese din toate epocile de creație, de la antici la contemporani, ilustrând toate speciile de teatru, de la cele consacrate la formule moderne, cum sunt documentarul teatral sau emisiunile scenarizate. Amintesc câteva: „Orestia” de Eschil, „Electra” de Sofocle, „Broaștele” și „Adunarea femeilor” de Aristofan, „Comedia măgarilor” de Plaut, „Cel ce se pedepsește singur” de Terențiu, „Odiseea”, dramatizare de Georgeta Răboj după Homer, „Tragica istorie a doctorului Faust” și „Eduard al II-lea” de Marlowe, „Henric al IV-lea”, „Othello”, „Troilus și Cresida” și „Cymbeline” de Shakespeare, „Praznicul ciubotarului” de Thomas Dekker, „Arden din și „Clavigo” de Goethe, „Maria Stuart” și „Intrigă și iubire” de Schiller, „Ruy Blas” și „Marion Delorme” de Victor Hugo, „Mantaua”, dramatizare de Pușa Roth după Gogol, „Roșu și negru”, dramatizare de Rodica Suciu-Stroescu după Stendhal, „Pasărea albastră” de Maurice Maeterlinck, „Brand” și „Rosmersholm” de Ibsen, „Duhul pădurii” de Cehov, „Moartea Feversham”, „Iscusitul hidalgo Don Quijote de la Mancha”, dramatizare de Georgeta Răboj după Cervantes, „Viața e vis” de Calderón de la Barca, „Faust”, „Torquato Tasso”, „Ifigenia în Taurida” lui Ivan Ilici”, dramatizare de Pușa Roth după Tolstoi, „Heidelbergul de altădată” de Wilhelm Meyer-Förster, „Francesca da Rimini” de Gabriele d’Annunzio, „Lungul drum al zilei către noapte”, „Anna Christie”, „Din jale se întrupează Electra”, „Dramele mării” de Eugene O’Neill, „Ciocârlia” de Jean Anouilh, „Cumpăna amiezii” de Paul Claudel, „Serenadă târzie” de Alexei Arbuzov, „Deșertul tătarilor”, dramatizare de Catinca Muscan după Dino Buzzati, „Galileo Galilei” de Bertolt Brecht, „Muștele” de Jean-Paul Sartre, „Labirintul” de Fernando Arrabal, „Istoria ieroglifică”, dramatizare de Valeriu Sîrbu după Dimitrie Cantemir, „O repetiție moldovenească sau Noi și iar noi” de Costache Caragiale, „Craii de Curtea-Veche”, dramatizare de Valeriu Sîrbu după Mateiu Caragiale, „Răscoala”, dramatizare de Valeriu Sîrbu după Liviu Rebreanu, „Avram Iancu”, „Zamolxe” și „Arca lui Noe” de Lucian Blaga, ”Iată femeia pe care o iubesc” de Camil Petrescu, ”Salba Mălinei” de Dominic Stanca, „Duios Anastasia trecea”, dramatizare de Pușa Roth după D. R. Popescu, seria de rectaluri în care un actor interpretează cinci roluri, idee pe care Cristian Munteanu a îmbrățișat-o cu entuziasm în vara lui 2004, regizând șapte asemenea recitaluri: „Dramele puterii”. Cinci personaje în interpretarea actorului Dan Condurache, „Slugi istețe și bufoni” – Horațiu Mălăele, „Pețitoare și cumetre” – Dorina Lazăr, „Îndrăgostiți în teatrul lumii” – Delia Nartea și Cristian Iacob, „Chipuri ale feminității” – Virginia Mirea, „Contraste” – Mircea Albulescu. În toate, amprenta stilistică a regizorului este inconfundabilă. Ea se traduce printr-un simț aparte al construcției teatral-radiofonice, aspect esențial în această formă de artă, care, adresându-se unui singur simț, auzul, recompune un univers întreg.

Există fără îndoială reguli nescrise ale teatrului radiofonic, pe care Cristian Munteanu îl considera forma cea mai rafinată de teatru. Dar niciuna dintre ele nu poate suplini disciplina interioară a artistului, care presupune, pe lângă o cultură teatrală vastă, asimilată organic, fermitatea opțiunii stilistice și, astfel, capacitatea de reinterpretare optimă a unui text. A unui text care să fie pregătit pentru a deveni spectacol radiofonic, știut fiind că sunt puțini dramaturgi care scriu special pentru teatrul radiofonic. Ceea ce la lectura piesei poate oferi o satisfacție intelectuală deosebită, ceea ce pe scena de scândură poate crea un efect extraordinar, la radio, dimpotrivă, pot să aibă minimă relevanță, ba chiar să împiedice coerența spectacolului. Am avut cu toții enorm de învățat de la regizorul Cristian Munteanu, începând cu selecția și pregătirea textului până la forma finală a spectacolului, în care fiecare element trebuie să fie așezat la locul potrivit și mai ales să aibă justificare artistică.

Regizorul, mărturisea Cristian Munteanu, trebuie să facă o orchestrație. O orchestrație care începe chiar de la forma potențial radiofonică a textului dramatic. Pe bună dreptate, Cristian Munteanu susținea că oricâtă invenție și fantezie s-ar suprapune peste un text care nu a fost adaptat corespunzător tehnicii teatrului radiofonic, rezultatul va fi sortit eșecului. Că uneori trebuie, cu regret, să elimini fragmente sau să modifici chiar elemente structurale ale piesei, acestea sunt de la sine înțelese. Fără această „suferință”, devine imposibil să faci pasul spre transformarea plauzibilă a unui text pentru radio. Este o lecție pe care am detaliat-o adesea în compania lui Cristian Munteanu, ale cărei secrete le-am asimilat de la un artist puțin dispus, temperamental, să dea lecții. Avea însă talentul de a se face înțeles, de a convinge fără lungi ocoluri, de a se impune cu eleganță, dar și de a ști să dirijeze, adică să așeze la locul cuvenit sugestiile venite de la actori și de la ceilalți membri ai echipei.

Costin Tuchilă
Arhiva : 2019 | 2018 | 2017 | 2016 | 2015 | 2014 | 2013 | 2012 | 2011 | 2010 |
Copyright © 2000 - 2017 SOCIETATEA ROMÂNĂ DE RADIODIFUZIUNE
Str. General Berthelot, Nr. 60-64, RO-010165, București, România
E-mail: webmaster@srr.ro