Ascultă e-teatru

Arhiva In actualitate

Evocare Cristian Munteanu

Joi, 25 Ianuarie 2018 , ora 9.17
 

Joi, 1 februarie 2018, la ora 18.00, Muzeul Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu, nr. 8) vă invită la un eveniment dedicat regizorului Cristian Munteanu, de la moartea căruia se împlinesc 10 ani. Evocarea Cristian Munteanu va fi urmată de audiția spectacolului „Moartea lui Ivan Ilici”, scenariu de Pușa Roth după nuvela lui Lev Nikolaevici Tolstoi, în regia lui Cristian Munteanu. Traducere de Silvia Cucu. În distribuție: Mihai Constantin, Ruxandra Sireteanu, Eusebiu Ștefănescu, Petre Moraru, Ștefan Velniciuc, Gavril Pătru, Delia Nartea, Claudiu Istodor, Valentin Uritescu, Ion Siminie, Constantin Dinulescu, Petre Nicolae, Ion Arcudeanu, Aurelian Georgescu, Gheorghe Pufulete. Cu participarea preotului Cristian Deheleanu. Redactor: Costin Tuchilă. Regia de studio: Janina Dicu. Regia de montaj: Dana Lupu și Radu Verdeș. Muzica originală și regia muzicală: George Marcu. Regia tehnică: Mihnea Chelaru. Producător: Vasile Manta. Producție a Teatrului Național Radiofonic, februarie 2006.

Prezintă: Costin Tuchilă. Intrarea este liberă.

Spectacolul „Moartea lui Ivan Ilici” va fi difuzat duminică, 4 februarie 2018, la ora 14.00, la Radio România Cultural.


Cristian Munteanu (25 august 1936, București–31 ianuarie 2008, București)

este unul dintre numele cele mai mari din întreaga istorie a teatrului radiofonic românesc, nu numai pentru că o amplă fonotecă de înregistrări cu spectacole de gen poartă semnătura sa regizorală, ci prin valoarea artistică – de multe ori prin noutatea adusă în epoca respectivă, prin modernitatea ce rezistă și astăzi – a majorității acestor spectacole. Absolvent al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică din București în 1959, regizor mai întâi la Teatrul din Piatra Neamț, a fost angajat în 1962 la Radiodifuziunea Română, ca regizor artistic. După decembrie 1989, a devenit primul redactor-șef al Redacției Teatru, care fusese până atunci secție a redacției emisiunilor culturale. Practic, Cristian Munteanu a pus bazele activității distincte a acestei redacții în forma în care se desfășoară ea astăzi.

Cele patru decenii și jumătate dedicate teatrului radiofonic înseamnă peste o mie de spectacole cu piese din toate epocile de creație, de la antici la contemporani, ilustrând toate speciile de teatru, de la cele consacrate la formule moderne, cum sunt documentarul teatral sau emisiunile scenarizate. Amintesc câteva: „Orestia” de Eschil, „Electra” de Sofocle, „Broaștele” și „Adunarea femeilor” de Aristofan, „Comedia măgarilor” de Plaut, „Cel ce se pedepsește singur” de Terențiu, „Odiseea”, dramatizare de Georgeta Răboj după Homer, „Tragica istorie a doctorului Faust” și „Eduard al II-lea” de Marlowe, „Henric al IV-lea”, „Othello”, „Troilus și Cresida” și „Cymbeline” de Shakespeare, „Praznicul ciubotarului” de Thomas Dekker, „Arden din Feversham”, „Iscusitul hidalgo Don Quijote de la Mancha”, dramatizare de Georgeta Răboj după Cervantes, „Viața e vis” de Calderón de la Barca, „Faust”, „Torquato Tasso”, „Ifigenia în Taurida” și „Clavigo” de Goethe, „Maria Stuart” și „Intrigă și iubire” de Schiller, „Ruy Blas” și „Marion Delorme” de Victor Hugo, „Mantaua”, dramatizare de Pușa Roth după Gogol, „Roșu și negru”, dramatizare de Rodica Suciu-Stroescu după Stendhal, „Pasărea albastră” de Maurice Maeterlinck, „Brand” și „Rosmersholm” de Ibsen, „Duhul pădurii” de Cehov, „Moartea lui Ivan Ilici”, dramatizare de Pușa Roth după Tolstoi, „Heidelbergul de altădată” de Wilhelm Meyer-Förster, „Francesca da Rimini” de Gabriele d’Annunzio, „Lungul drum al zilei către noapte”, „Anna Christie”, „Din jale se întrupează Electra”, „Dramele mării” de Eugene O’Neill, „Ciocârlia” de Jean Anouilh, „Cumpăna amiezii” de Paul Claudel, „Serenadă târzie” de Alexei Arbuzov, „Deșertul tătarilor”, dramatizare de Catinca Muscan după Dino Buzzati, „Galileo Galilei” de Bertolt Brecht, „Muștele” de Jean-Paul Sartre, „Labirintul” de Fernando Arrabal, „Istoria ieroglifică”, dramatizare de Valeriu Sîrbu după Dimitrie Cantemir, „O repetiție moldovenească sau Noi și iar noi” de Costache Caragiale, „Craii de Curtea-Veche”, dramatizare de Valeriu Sîrbu după Mateiu Caragiale, „Răscoala”, dramatizare de Valeriu Sîrbu după Liviu Rebreanu, „Avram Iancu”, „Zamolxe” și „Arca lui Noe” de Lucian Blaga, ”Iată femeia pe care o iubesc” de Camil Petrescu, ”Salba Mălinei” de Dominic Stanca, „Duios Anastasia trecea”, dramatizare de Pușa Roth după D. R. Popescu, seria de rectaluri în care un actor interpretează cinci roluri, idee pe care Cristian Munteanu a îmbrățișat-o cu entuziasm în vara lui 2004, regizând șapte asemenea recitaluri: „Dramele puterii”. Cinci personaje în interpretarea actorului Dan Condurache, „Slugi istețe și bufoni” – Horațiu Mălăele, „Pețitoare și cumetre” – Dorina Lazăr, „Îndrăgostiți în teatrul lumii” – Delia Nartea și Cristian Iacob, „Chipuri ale feminității” – Virginia Mirea, „Contraste” – Mircea Albulescu. În toate, amprenta stilistică a regizorului este inconfundabilă. Ea se traduce printr-un simț aparte al construcției teatral-radiofonice, aspect esențial în această formă de artă, care, adresându-se unui singur simț, auzul, recompune un univers întreg.

Există fără îndoială reguli nescrise ale teatrului radiofonic, pe care Cristian Munteanu îl considera forma cea mai rafinată de teatru. Dar niciuna dintre ele nu poate suplini disciplina interioară a artistului, care presupune, pe lângă o cultură teatrală vastă, asimilată organic, fermitatea opțiunii stilistice și, astfel, capacitatea de reinterpretare optimă a unui text. A unui text care să fie pregătit pentru a deveni spectacol radiofonic, știut fiind că sunt puțini dramaturgi care scriu special pentru teatrul radiofonic. Ceea ce la lectura piesei poate oferi o satisfacție intelectuală deosebită, ceea ce pe scena de scândură poate crea un efect extraordinar, la radio, dimpotrivă, pot să aibă minimă relevanță, ba chiar să împiedice coerența spectacolului. Am avut cu toții enorm de învățat de la regizorul Cristian Munteanu, începând cu selecția și pregătirea textului până la forma finală a spectacolului, în care fiecare element trebuie să fie așezat la locul potrivit și mai ales să aibă justificare artistică.

Regizorul, mărturisea Cristian Munteanu, trebuie să facă o orchestrație. O orchestrație care începe chiar de la forma potențial radiofonică a textului dramatic. Pe bună dreptate, Cristian Munteanu susținea că oricâtă invenție și fantezie s-ar suprapune peste un text care nu a fost adaptat corespunzător tehnicii teatrului radiofonic, rezultatul va fi sortit eșecului. Că uneori trebuie, cu regret, să elimini fragmente sau să modifici chiar elemente structurale ale piesei, acestea sunt de la sine înțelese. Fără această „suferință”, devine imposibil să faci pasul spre transformarea plauzibilă a unui text pentru radio. Este o lecție pe care am detaliat-o adesea în compania lui Cristian Munteanu, ale cărei secrete le-am asimilat de la un artist puțin dispus, temperamental, să dea lecții. Avea însă talentul de a se face înțeles, de a convinge fără lungi ocoluri, de a se impune cu eleganță, dar și de a ști să dirijeze, adică să așeze la locul cuvenit sugestiile venite de la actori și de la ceilalți membri ai echipei.


*



Transformarea nuvelei „Moartea lui Ivan Ilici” de L. N. Tolstoi în piesă de teatru este o întreprindere care nu se află la îndemâna oricui. După „Mantaua” de N. V. Gogol (2004), Pușa Roth a realizat în 2006 un scenariu excelent, prin dramatizarea acestei nuvele conservând atât atmosfera, caracteristicile stilistice, cât și modalitatea specifică lui Tolstoi de a construi personajul principal. Nimic din spiritul prozei lui Tolstoi nu a fost trădat în piesa Pușei Roth, care a conferit relief dramatic aparte acestui text antologic. Spectacolul Teatrului Național Radiofonic a reprezentat, la premiera din 26 februarie 2006, un eveniment. Regizorul Cristian Munteanu a construit un spectacol de rară acuratețe stilistică, în care frământările personajului principal, evoluția lui psihologică, atmosfera rusească dar și caracterele celorlalți eroi sunt reconstituite într-un mod exemplar. Un spectacol despre care s-a spus că este, realmente, copleșitor, atingând perfecțiunea atât prin compoziția de ansamblu, cât și prin detalii. În rolul lui Ivan Ilici îl veți asculta pe Mihai Constantin, care realizează o compoziție de mare profunzime, alături de Ruxandra Sireteanu (Praskovia Fiodorovna), la rândul ei cu un joc de mare rafinament artistic.

Caracterul excepțional al faptului obișnuit, inconsistența și inutilitatea vieții, complicațiile uneori absurde ale vieții conjugale, întrezărirea eliberării și a mântuirii spirituale prin moarte sunt teme frecvente în proza lui Lev Nikolaevici Tolstoi, în romane dar mai ales în nuvele.

„Moartea lui Ivan Ilici”, din 1885, care precede „Sonata Kreutzer” (1887) și „Părintele Serghie” (1889, publicată postum în 1911), este una dintre capodoperele scriitorului rus și ale nuvelisticii universale. Povestirea este reprezentativă pentru modalitatea lui Tolstoi de a transforma o viață obișnuită, desfășurată în cadre previzibile, în care falsitatea și ipocrizia semenilor devine treptat apăsătoare, în revelație metafizică. Aceasta este de fapt cheia de înțelegere a unei nuvele excepționale prin perspectiva psihologică și tensiunile limbajului interior.


*


În perioada 27 ianuarie–5 februarie 2018 veți asculta la Radio România Cultural spectacole în regia lui Cristian Munteanu: „Ifigenia în Taurida” de Goethe (sâmbătă, 27 ianuarie, ora 14.00), „Praznicul ciubotarului” de Thomas Dekker (duminică, 28 ianuarie, ora 14.00), „Roșu și negru”, dramatizare de Rodica Suciu-Stroescu după Stendhal, teatru serial (de luni, 29 ianuarie până vineri, 2 februarie și luni, 5 februarie, ora 22.30); „Furtuna” de Cao Yu (sâmbătă, 3 februarie, ora 14.00), „Moartea lui Ivan Ilici”, scenariu de Pușa Roth după nuvela lui L. N. Tolstoi (duminică, 4 februarie, ora 14.00); în seria „Mari spectacole”, la ora 0.30: „Tragica istorie a doctorului Faust” de Christopher Marlowe” (luni, 29 ianuarie), „Galileo Galilei” de Bertolt Brecht (miercuri, 31 ianuarie), „Vernisaj” și „Jocul de table” de Cristian Munteanu (joi, 1 februarie), „Henric al IV-lea

de William Shakespeare (partea I, vineri, 2 februarie; partea a II-a, sâmbătă, 3 februarie).

La Radio România Actualități: „Micile tragedii” de A. S. Pușkin (luni, 5 februarie, ora 23.05), „Apa vie” de Josef Toman (marți, 6 februarie, ora 23.05), „Vernisaj” de Cristian Munteanu (miercuri, 7 februarie, ora 23.05).

Pe site-ul eteatru.ro, ziua de miercuri, 31 ianuarie 2018 este dedicată regizorului Cristian Munteanu.


Vezi: Arhiva Cristian Munteanu în Revista Teatrală Radio


Cronica unei vieți irosite – cronică de teatru radiofonic de Ani Bradea, Revista Teatrală Radio, 14 februarie 2015

Costin Tuchilă

Arhiva : 2024 | 2023 | 2022 | 2021 | 2020 | 2019 | 2018 | 2017 | 2016 | 2015 | 2014 | 2013 | 2012 | 2011 | 2010 |
Copyright © 2000 - 2017 SOCIETATEA ROMÂNĂ DE RADIODIFUZIUNE
Str. General Berthelot, Nr. 60-64, RO-010165, București, România
E-mail: webmaster@srr.ro