Evocare Gina Patrichi
Începând din 1964 până la ultima sa înregistrare, din 1991 („Tango” de Mrożek, în regia lui Dan Puican), Gina Patrichi a interpretat la teatrul radiofonic peste 150 de roluri. La o sumară enumerare aș aminti creațiile sale din piese de Cehov („Trei surori” „Pescărușul”, „Livada de vișini”,), Racine („Britannicus”), Shakespeare („Iulius Cezar”, „Cymbeline”), Molière („Doctor fără voie”), Strindberg („Dansul morții”), G. B. Shaw („Casa inimilor sfărâmate”), O’Neill („Din jale se întrupează Electra”), Giraudoux („Război cu Troia nu se face”), Lorca („Casa Bernardei Alba”), Arbuzov („Serenadă târzie”, „Amintiri”), Albee („Echilibru fragil”), Camil Petrescu („Iată femeia pe care o iubesc”) ș.a.
Scrisă în 1928 și jucată în premieră de Berthe Bovy (17 februarie 1930, Comedia Franceză), „Vocea umană” este un monolog dramatic în care Jean Cocteau răsfrânge un imperiu de nuanțe ale sufletului uman. „Ce a realizat Jean Cocteau, așezând pe scenă o femeie și un telefon? A reușit să descifreze sufletul uman, să-l pună la încercare, să-l destrame și să-l recompună, în egală măsură. O femeie singură, undeva, la capătul firului, un bărbat, poate o iluzie, sau poate chiar o minciună. Rolul acesta a fost interpretat la Radio de Gina Patrichi, o actriță ca o metaforă, ca un fior, ca un strigăt, ca o iubire, o mare actriță cu știință și înțelegere a textului. Gina Patrichi a creat o lume, a dezvăluit ascultătorului toate secretele acestui text, creând în același timp o magie a cuvintelor. Am ascultat piesa – nu e prima dată – dar am fost surprinsă, iar și iar, de felul unic de a interpreta acest rol. Personajul creat de Gina Patrichi are demnitate dar și umilință, dă dovadă de înțelegere dar și de disperare, trece prin toate registrele vocii, dar și ale firii umane, și dragostea, și teama, și durerea, și răbdarea, și revolta care se împletesc continuu ca sunetele unei simfonii tragice. Pentru că vocea, vocile-trăiri sunt ca instrumentele dintr-o orchestră, dirijate magistral, creând acea magie care te reține să ajungi la final. Femeia fără nume din piesa lui Cocteau a căpătat un nume prin interpretarea formidabilă a Ginei Patrichi.” (Pușa Roth, „Sunetele unei simfonii tragice”, Revista Teatrală Radio, 18 martie 2014).
„Vocea umană” se va difuza marți, 1 aprilie 2014, la ora 19.00, la Radio România Cultural. Traducere și adaptare radiofonică de Manase Radnev. Regia artistică: Titel Constantinescu. Interpretează: Gina Patrichi. Regia de studio: Rodica Leu. Regia muzicală: Nicolae Neagoe. Regia tehnică: Vasile Manta. Înregistrare din anul 1982.
Revista Teatrală Radio a dedicat luna martie a acestui an actriței Gina Patrichi. La rubrica „Remember” de Annie Muscă, a apărut, în ziua de naștere a actriței, un substanțial portret monografic Gina Patrichi. A urmat un amplu interviu inedit cu Oana Anagnoste, realizat de Annie Muscă. Accesând paginile electronice ale revistei, veți mai întâlni opinii, caracterizări critice ale marii actrițe, amintiri, note de călătorie ale Ginei Patrichi, cronici de teatru radiofonic, fragmente din volume care i-au fost dedicate, fotografii inedite din arhiva familiei și, bineînțeles, fragmente în format multimedia din spectacole radiofonice cu Gina Patrichi, intrate de mult în Fonoteca de Aur a Radioului și în conștiința amatorilor acestui gen de teatru.
Vezi: http://revistateatrala.radioromaniacultural.ro/?s=gina+patrichi
Costin Tuchilă