Ascultă e-teatru

Arhiva In actualitate

Triptic Liviu Rebreanu în cadrul proiectului Scriitori români interbelici si Marea Unire

Marți, 27 Noiembrie 2018 , ora 15.37
 

Joi, 29 noiembrie 2018, la ora 19.00, la România Cultural, Teatrul Național Radiofonic vă invită să ascultați în premieră absolută un spectacol aparte: Triptic Liviu Rebreanu”, cuprinzând dramatizări după nuvelele de război publicate în volumul „Catastrofa” (Editura „Viața Românească”, 1921), în regia artistică a lui Mihnea Chelaru: „Catastrofa”, dramatizare de Pușa Roth. În distribuție: Mihai Constantin, Daniela Ioniță-Marcu, Mircea Constantinescu, Mihai Dinvale, Lucian Iftime, Liviu Lucaci, Marius Rizea, Cristian Simion, Marius Călugărița, Daniel Tudorică, Dan Clucinschi, Cristi Dionise, Constantin Florescu, Angel Popescu, Costas Mincu, Alin Potop, Octavia Dicu. Muzică originală de George Marcu. Redactor: Costin Tuchilă. Regia de studio: Janina Tudor. Regia de montaj: Monica Wilhelm. Regia tehnică și muzicală: Mădălin Cristescu. • ”Ițic Ștrul, dezertor...”, dramatizare de Andreea Chelariu. În distribuție: Marius Rizea, Lucian Iftime, Mihaela Bețiu, Dan Clucinschi, Daniel Tudorică, Ioana Chelaru, Octavia Dicu, Alin Potop. Muzică originală de George Marcu. A interpretat: Roberto Grigore (fluier). Redactor: Costin Tuchilă. Regia de studio: Janina Tudor. Înregistrări teren: Bogdan Dumitrescu și Cătălin Coman. Regia tehnică și muzicală: Mădălin Cristescu. • ”Hora morții”, dramatizare de Pușa Roth. Regia tehnică și artistică: Mihnea Chelaru. În distribuție: Cosmin Șofron, Gavril Pătru, Irina Ungureanu, Lucian Iftime, Gelu Nițu, Mircea Constantinescu, Angel Popescu, Marius Călugărița, Dan Clucinschi, Daniel Tudorică, Ionuț Kivu, Cornel Mihalache, Ion Arcudeanu, Dan Bobe, Octavia Dicu, Costas Mincu, Corneliu Chiricheș, Denis Hanganu, Matei Constantin. Muzică originală de George Marcu. Redactor: Costin Tuchilă. Regia de studio: Janina Tudor. Regia de montaj: Bogdan Golovei.

Spectacolul este realizat în cadrul proiectului Scriitori români interbelici și Marea Unire, proiect cultural finanțat de Guvernul României prin Ministerul Culturii și Identității Naționale.


După romanul Ion (1920), ca un preludiu la Pădurea spânzuraților (1922), Liviu Rebreanu publică în volum nuvele de război. În 1921, apare Catastrofa. În 1924, Catastrofa, Ițic Ștrul, dezertor..., Hora morții sunt reeditate sub titlul Trei nuvele (Editura Cultura Națională), în aceeași ordine ca în volumul din 1921. Autorul considera pe bună dreptate că aceste nuvele trebuie să stea între aceleași coperte datorită unității lor tematice. În comentariile critice este deja un loc comun faptul că în nuvela Catastrofa, publicată pentru prima dată în magazinul ilustrat lunar, «Lectura pentru toți», condus de Eugen Lovinescu (nr. 5, aprilie 1919, p. 266–287), apare tema esențială din Pădurea spânzuraților, conflictul dintre datoria militară și sentimentul național la românii înrolați în armata austro-ungară, puși în situația de a lupta împotriva fraților lor. Cazul de conștiință nu mai e, astfel, unul individual, ci devine, cum s-a spus, o proiecție a general-umanului. Nu e deloc exagerat să considerăm de fapt Pădurea spânzuraților, care excelează în analiza stărilor sufletești, «dramă a condiției umane», așa cum o făcea Ov. S. Crohmălniceanu. Romanul psihologic este pe deplin edificat în literatura română prin Pădurea spânzuraților. La rândul ei, cu mijoacele prozei scurte, nuvela Catastrofa rămâne o creație antologică iar termenul de capodoperă (oricât ar fi de demonetizat pentru unii) nu e hazardat în cazul ei, cum nu ar fi nici pentru celelalte două, teribila – prin subiect, concizia tratării și conotațiile lui – Ițic Ștrul, dezertor... și Hora morții, în care tema războiului se combină cu cea a rivalității erotice.

triptic rebreanu, in actualitate,

Pentru Rebreanu, războiul e mai ales o experiență-limită în plan psihologic, în care, individual, nu poți avea putere de decizie. Războiul înseamnă datorie iar «datoria e moartea», spune sublocotenentul David Pop, personajul principal din Catastrofa. «Până acum am uitat să-mi închipui că războiul înseamnă moartea. Dar m-am lămurit repede. Am înțeles și m-a întărit mai mult. Gândul morții nu m-a mai înfricoșat. Moartea-i pentru oameni. Camarazii mă privesc cu puțină invidie, comandanții cu respect. Am primit medalii și cruci să mă răsplătească... Răsplată pentru datorie... Ridicol.» Drama acestui intelectual ardelean care își dorește mai degrabă mediocritatea unei vieți tihnite decât acțiune, nu este neapărat cea a «omului fără calități» confruntat dintr-o dată cu o situație cumplită, care îi pare fără ieșire. Criza opțiunii e poate mai înfiorătoare decât un sfârșit tragic fără glorie...

Ițic Ștrul, dezertor... este la rândul ei înfricoșătoare. Războiul nu înseamnă numai măcel zilnic, ci și asemenea situații absurde, datorate mai degrabă capriciului și hazardului, din care rațiunea se retrage. Căprarul Ion Ghioagă trebuie să execute ordinul dat de locotenentul care, fără motiv, îl declarase deja dezertor pe Ițic Ștrul. Dar cum să-și împuște un camarad, pe deasupra și vechi prieten? Evident, problema de conștiință prevalează și cu atât mai tragic este finalul, sinuciderea lui Ițic, care nu poate întrevedea nicio posibilitate de salvare.

Spectacolul pe care vi-l propune Teatrul Național Radiofonic urmează cu fidelitate intențiile lui Rebreanu, de la ordinea în care au fost publicate în volum cele trei nuvele la nuanțele de psihologie care individualizează personajele. În limbaj teatral-radiofonic, acest triptic valorifică o dată plus marele talent al scriitorului de a exprima fără risipă de procedee artistice, dar atât de pregnant (și ofertant pentru teatru), tensiunile insuportabile generate de ceea ce numim generic dramă de conștiință.” – Costin Tuchilă.

Arhiva : 2019 | 2018 | 2017 | 2016 | 2015 | 2014 | 2013 | 2012 | 2011 | 2010 |
Copyright © 2000 - 2017 SOCIETATEA ROMÂNĂ DE RADIODIFUZIUNE
Str. General Berthelot, Nr. 60-64, RO-010165, București, România
E-mail: webmaster@srr.ro