Ascultă e-teatru

Arhiva TNR în presă

"Salonul rosu", scenariu radiofonic de Pusa Roth după romanul lui August Strindberg, în premieră absolută la Teatrul National Radiofonic

Miercuri, 6 Aprilie 2016
 

RADOR (5 aprilie 2016) - Teatrul Național Radiofonic vă invită să ascultați în premieră absolută "Salonul roșu", scenariu radiofonic de Pușa Roth, după romanul cu același titlu de August Strindberg, teatru serial în 10 episoade, în regia artistică a lui Vasile Manta. Traducere de Corneliu Papadopol. În rolul principal, Arvid Falk: Cristian Iacob. În distribuție: Mihai Constantin, Mircea Rusu, Eugen Cristea, Dan Condurache, Marius Manole, Ionuț Kivu, Gelu Nițu, Ștefan Velniciuc, Petre Lupu, Mircea Constantinescu, Mihai Niculescu, Nicolae Călugărița, Marius Călugărița, Profira Serafim, Ion Mărgescu, Alina Teianu, George Grigore, Cristian Simion. Redactor și producător: Costin Tuchilă. Regia de studio: Janina Dicu, Renata Rusu. Regia de montaj: Mirela Anton, Dana Lupu, Florin Bădic, Radu Verdeș. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Cele zece episoade vor fi difuzate la Radio România Cultural, pe spațiul de teatru radiofonic serial, ora 22:30, în perioada luni, 11 - vineri, 22 aprilie 2016, astfel: 11, 12, 13, 14, 15, 18, 19, 20, 21, 22 aprilie. Luni, 11 aprilie 2016, la ora 11:00, va avea loc lansarea spectacolului la Hotel Ramada Majestic, în cadrul audițiilor cu public organizate de Teatrul Național Radiofonic. Vor fi ascultate episoadele 1 și 5.

Excelenta dramatizare a Pușei Roth după romanul "Salonul roșu" de August Strindberg (22 ianuarie 1849 - 14 mai 1912) reprezintă o premieră în România și, montată la Teatrul Național Radiofonic, constituie premisa unui adevărat eveniment cultural.

Sub formă de teatru serial în 10 episoade, Pușa Roth reține esențialul, din punct de vedere dramatic, din romanul lui August Strindberg, capodoperă a literaturii universale care se dovedește și astăzi un text de mare actualitate prin tematică, observația socială și personajele sale memorabile. Romanul, tradus de Corneliu Papadopol, se pretează de altfel acestei viziuni dramatice sub formă de teatru serial.

Primul roman suedez modern, "Salonul roșu" este cartea care l-a impus pe August Strindberg în 1879, reprezentând un succes extraordinar. Strindberg avea 30 de ani când a publicat acest roman. Era autorul unei culegeri de povestiri și al mai multor piese, "Cadou de ziua onomastică", "Gânditorul liber", "În Roma", jucată la Teatrul Regal din Stockholm și întâmpinată favorabil de presa literară "Haiducul". "Mäster Olof" (1872), dramă istorică în cinci acte, fusese respinsă de Teatrul Regal, motiv de amărăciune și dispreț din partea scriitorului față de instituțiile oficiale, pe care le va ridiculiza în "Salonul roșu". Este perioada în care Strindberg frecventează Restaurantul Bern din centrul orașului Stockholm, a cărui sufragerie numită "Salonul roșu" devenise locul de întâlnire al scriitorilor și artiștilor, un fel de cafenea literară care reunea boema "insurgentă". Restaurantul, înființat în 1863, există și astăzi, conservând în parte atmosfera de odinioară a Salonului roșu, locul atâtor dispute estetice și, mai ales, martor al atâtor destăinuiri.

Stilul autorului, nelipsit de ironie cinică, și satira sa atât de cuprinzătoare, devenită denunț social, au creat un șoc de proporții, pe care și ascultătorul de astăzi îl poate retrăi. Nimeni nu mai avusese în literatura suedeză talentul de a surprinde atâtea medii sociale dintr-o singură privire, de a le cerceta cu un ochi atât de sigur și de a pune sub lupă un întreg mecanism sufocant, de a lansa cu atât curaj imaginea ipocriziei și a corupției, neținând seamă de prea multele constrângeri

dintr-o societate conservatoare, care știa foarte bine să-și ascundă eșecurile și să-și mascheze propria disoluție. De fapt, chiar disoluția socială, la acel sfârșit de secol, este miezul analizei complexe pe care o întreprinde scriitorul într-un roman în bună parte autobiografic, vorbind de propriile iluzii și refugii. Experiența proprie se întrevede în construirea personajului principal, Arvid Falk, și mai cu seamă în mediile pe care el le străbate și în modul specific de a le ilustra. Intenția caricaturală a devenit aproape un reflex. Galeria de chipuri grotești, similară parcă cu micii monștri de argilă colorată ai lui Daumier, este nelipsită din recuzita satirică a lui Strindberg.

Mediul funcționăresc, pe care Arvid Falk îl părăsește îngrozit pentru a-și încerca norocul într-o carieră literară, este de-a dreptul hilar, "suprarealist" prin organizare, depășind imaginea gogoliană.

Satira corupției, a superficialității, a birocrației ajunse la paroxism, critica acidă a mercantilismului lipsit de scrupule, răsfrânt și în lumea editorilor și a jurnaliștilor, a absurdităților dintr-o viață parlamentară care atinge ilaritatea prin penibilul situațiilor, sunt de o reală actualitate și astăzi, reliefată expresiv în dramatizarea Pușei Roth.


Arhiva : 2017 | 2016 | 2015 | 2014 | 2013 | 2012 | 2011 | 2010 | 2009 |
Copyright © 2000 - 2017 SOCIETATEA ROMÂNĂ DE RADIODIFUZIUNE
Str. General Berthelot, Nr. 60-64, RO-010165, București, România
E-mail: webmaster@srr.ro