Ascultă e-teatru

Arhiva Folk fără vârstă / Testimoniale

Ei despre noi

Miercuri, 22 Ianuarie 2014 , ora 13.49
 

Pentru mine, ca jurnalist, ”Folk fără vârstă” înseamnă veriga  dintre generații. Înseamnă bucuria imensă a apropierii adolescenților de acest gen muzical, deoarece s-a crezut, evident greșit, că aceștia s-au depărtat de el. Pentru mine, ca jurnalist, ”Folk fără vârstă” este certitudinea că profesorii pot lua atitudine susținându-și elevii, oferindu-le șansa la valoare, la nemurire într-un fel. Pentru mine, ca om, ”Folk fără vârstă” a activat rotițele mecanismului numit încredere, deoarece este infinit mai bine să ai încrederea oamenilor decât respectul lor. Dacă le-ai câștigat încrederea, respectul îl vei dobândi mai târziu; fără încredere, nu le vei merita nici respectul. Manifestarea-concurs ”Folk fără vârstă” înseamnă un cadou pe care adolescenții îl primesc, iar acesta este muzica. ”Folk fără vârstă” demonstrează că mediul liceal și studențesc receptează, dar și creează valori artistice adevărate. Prezența corifeilor muzicii folk, a artiștilor care și-au început cariera cu o chitară pe umăr și o poezie agățată la rever, nu poate fi decât fastă și plină de seva inspirației unei muze ce a încântat sufletele multora dintre noi de-a lungul timpului.  Pentru mine, ”Folk fără vârstă” înseamnă o șansă la calitatea unui spectacol, la bucuria unei emoții în sufletele noastre, reușind ceea ce și-a propus încă de la prima ediție, descoperirea de noi talente și promovarea lor. Sunt recunoscătoare că fac parte din acest proiect și că prin intermediul acestuia am avut șansa de a descoperi tineri extraordinari și spirite libere ce-și poartă harul la vedere. Muzica a devenit cu ajutorul ”Folk fără vârstă” un refugiu, un mod de eliberare de grijile preponderent legate de școala și nu în ultimul rând distracție, acestea sunt cuvintele celor care au luat parte la această manifestare-concurs, la care subscriu și eu. Și ca jurnalist, și ca om.
Loreta Popa, journalist

Pe 24 februarie 2009 eram invitată, pentru prima dată, să cânt pe scena unui liceu din Capitală. Asa a început, pentru mine, experiența numită „Folk fără varstă”, care m-a adus, pe parcursul a 3 ani, în fața a sute de adolescenți. O parte dintre ei au invățat, de la an la an, să cânte mai bine la chitară, să interpreteze mai bine muzica folk românească și să urce pe scenă. O parte dintre ei au învățat să asculte și să respecte acest gen muzical. Ca artist invitat am avut de învățat din entuziasmul adolescenților, din bucuria lor. Lucrurile nu s-ar fi putut desfășura însă așa cum trebuie fără efortul depus de organizatorii proiectului în fiecare dintre liceele unde a ajuns “Folk fără varstă”. Condiții tehnice, probe de sunet, premii acordate - totul s-a desfașurat cu profesionalism și cu o atenție acordată detaliilor similară oricarui eveniment cultural de marcă.
Proiectul acesta a generat un curent consistent și frumos și a adus rezultate. Unele sunt vizibile prin intermediul adolescenților, deveniți studenți, care au început propriile lor proiecte muzicale. Alte rezultate, sau efecte, sunt poate mai puțin vizibile pe scenă, dar se vad în atitudinea si deschiderea tinerilor către experiente muzicale de calitate.
Alina Manole, cant-autor

Pe când fata noastră Octavia era liceeancă, la Colegiul Național Cantemir Vodă (unde învățasem și eu, fratele meu și soția mea),  am fost președintele comitetului de părinți timp de câțiva ani. Credeam că-i cunosc bine pe elevii de astăzi și se părea că nu mai sunt dispuși să ia parte, ca pe vremuri, la convocări culturale, sportive, pedagogice. Așa că am primit cu scepticism invitația repetată a colegei și vechii prietene Manuela Popescu de a mă alătura echipei Folk fără vârstă. Dar de la primul spectacol, de la primul liceu vizitat, surpriza mea a fost uriașă. Un entuziasm pe care-l credeam dispărut la nivelul liceenilor, o abnegație enormă a profesorilor de muzică ( care trebuie acum, din cauza programei, să fugă după ore între câteva școli), sprijin total al directorilor și al inspectoratului. Parcă pășeam în altă realitate. Iată că se poate, dacă știi cum să o faci, cum să te implici, cum să organizezi. Iar emblema Radio România, care - trebuie spus cu sinceritate - era tot mai vagă în conștiința adolescenților, a prins din nou contur datorită acestor concursuri- festivaluri desfășurate pe scenele școlilor bucureștene și nu numai. Un mare câștig pentru liceeni, dar și pentru radioul nostru de suflet.
Flrorin-Silviu Ursulescu, realizator radio RRA

Folk fără vârstă pentru mine inseamnă un instrument extraordinar de a educa tînăra generație,de a-i forma gustul pentru cultura .Știu sigur că tinerii care iubesc folkul au șansa unei tinereți perpetue, a unui suflet frumos și bogat in vibrații înalte.Cred că fără să vreau ți-am raspuns la ambele întrebări pentru-că folkul este și va rămâne mereu tînăr ca și cei care-l iubesc,iar eu....sunt un bun exemplu ,ca și mulți dintre colegii mei de generație.
Zoia Alecu, cant-autor

Una din cele mai frumoase si provocatoare experiențe,  pe tărâmul  muzicii folk, a fost, cu siguranță, FOLK FĂRĂ VÂRSTĂ.  Spun asta pentru ca am reușit sa pătrundem, datorită acestui proiect, într-o zonă acaparată de FM-ul supercomerial, făcând, dintr-un gen aproape de nișă, unul cu bătaie lungă în rândul tinerilor liceeni și studenți.  Dovadă  numarul crescut, de la an la an, al celor care au îmbrățișat genul și și-au dorit sa intre în competiție. Sălile mereu pline dar și spectacolele - provocare în aer liber, sunt mărturie(Sebes 2012 !). De asemenea, Festivalul Național « Toamna Baladelor », a crescut semnificativ d.p.d.v.calitativ, dar și cantitativ.  Poate cel mai important câștig a fost însă faptul că un segment important de tineri au descoperit posturile Radio România (București FM, Actualități si Radio3Net) dorind să-și asculte colegii participanți la evenimentele FFV organizate si mai apoi difuzate pe aceste canale, mulți dintre ei mărturisind că nu știau, prea bine, ce fel de muzică se difuzează aici și descoperind, cu bucurie, cș se regăsesc în ceea ce ascultă.
Maria Gheorghiu, cant-autor, realizator Radio București fm

Pentru mine proiectul “Folk fără vârstă” este un izvor de tinerețe! În fiecare an, de 6 ani, merg prin liceele din București, sau din țară, și mă revăd “tânăr și liber” in ochii elevilor care acum descoperă frumusețea și sporul de libertate a folkului! „Folk fără vârstă” înseamnă sa prizez iar aerul de foc al adolescenței, „Folk fără vârstă” înseamnă să impart scena cu idolii adolescenței mele: Zoia Alecu, Mircea Vintilă,Mircea Baniciu, Eugen Cristea, înseamnă să le transmitem tinerilor de azi că mai exista muzică decentă, că mai există radio de calitate, că mai este nevoie de cultură muzicală adevărată! „Folk fără vârstă înseamnă Manuella Popescu, Renata Rusu, Maria Gheorghiu 3 profesioniste care și-au îndreptat sufletele către oaza de poezie care este muzica folk! 
Ovidiu Mihăilescu, cant-autor, realizator Radio3Net “Florian Pittiș”

Implicarea mea în proiectul ,,Folk fără vârstă” a reprezentat una dintre cele mai frumoase și fructuoase colaborări pe care am avut-o de-a lungul timpului. Începută, inițial,  ca o joacă frumoasă, manifestarea a devenit un real fenomen cultural, ceea ce nu e puțin lucru într-o societate care descurajează permanent cultura sub toate formele și aspectele. Cu toate că practic folk-ul încă din anii 70, oameni răi din lumea rea (vorba poetului) mi-au îngrădit accesul în lumea bună a muzicii de calitate. Este marele merit al Manuellei Popescu de a mă fi silit să mă reinventez și de a ajunge astrfel, din nou, în plutonul fruntaș al muzicii și poeziei. Un cuvânt de laudă și pentru minunații copii folkiști din toate liceele bucureștene pe unde am cântat. Un cuvânt de laudă pentru minunata ,,Toamna baladelor,,, real prilej de întrecere și competiție corectă într-o lume plină de incorectitudine... Mulțumesc, Manuella, și te asigur că voi rămâne mereu alături de tine. Cu tot cu ghitară...
Eugen Cristea, actor „Teatrul Național”, cant-autor

Este absolut laudabil ca cei de la " Folk fara varsta" au reusit peste vremuri sa comunice frumosul care parea demult apus! A fost ambitia celor de la Radio Romania de a demonstra ca un spectacol bun se poate face si fara "elemente pirotehnice", cu prestigiul, cu staiful celor 85 de ani de istorie culturala!... Dincolo de aceasta ambitie, marele pariu a fost muzica folk, avangarda anilor 70-80, care ne a inspirat pe o multime de oameni in tara asta iar putini mai credeau ca intr adevar folkul nu are varsta si ca liceenii, tinerii acestui inceput de mileniu, ar mai putea vibra la muzica pusa pe poezie adevarata, la metafora, la ironia fina ori la fluturi in stomac...

Pentru mine, ca vremelnic trecator pe scene mai mari sau mai mici " Folk fara varsta" imi va ramane pentru totdeauna aproape de inima, pentru cele cateva concerte la care am fost invitat sa cant prin licee, dar mai ales pentru sansa de a fi cantat in Sala Unirii din Alba Iulia, in preajma sarbatorii Marii Uniri! Am si o poveste draga mie, cand m-am plimbat cu o seara inaintea spectacolului multe ore prin Cetate, iar dupa acea calatorie in timp si istorie, am compus un cantec pe care l-am cantat a doua zi in fostul club al ofiterilor, acolo unde s a proclamat Unirea de la 1918! Cantecul se numeste "Aici, impreuna", iar de atunci pot spune ca ma simt mult mai impacat si mai impreuna cu toti cei care iubesc Romania si ii au in suflet pe toti marii ei eroi cunoscuti si necunoscuti!
Cristi Dumitrascu, participant la concurs

Arhiva : 2014 | 2013 |
Copyright © 2000 - 2017 SOCIETATEA ROMÂNĂ DE RADIODIFUZIUNE
Str. General Berthelot, Nr. 60-64, RO-010165, București, România
E-mail: webmaster@srr.ro